Premierul Dacian Ciolos a fost astazi in vizita la Cluj impreuna cu vicepremierul Vasile Dancu.

La conferinta de presa, colegul nostru de la Radio Romania Cluj, Vasile Luca (vezi aici), l-a intrebat pe premier despre reprezentantul Guvernului din fruntea Radioului public, Ovidiu Miculescu, dar si despre Bogdan Rosca Zasmencu, de la Radio Romania Cluj, plagiator dovedit de Comisia de la UBB (puteti viziona aici) sau –>

Puteti citi despre acest incident si aici.

Dupa ce ati vizionat materialul filmat la Conferinta de presa de pe site stiridecluj.ro puteti citi scrisoarea primita din partea domnului Cornel Udrea, fost salariat la Radio Cluj:

„Domnului viceprim-ministru Vasile Dâncu,

Îmi aduc aminte cum, în urmă cu 21 de ani, aţi venit la Radio Cluj, în colegiul de redacţie, apoi în plenul instituţiei unde aţi prezentat un sistem modern, eficient şi obiectiv de măsurare a audienţei, şi am fost entuziasmaţi, contaminaţi de precizia ştiinţifică, argumentele inestricabile şi ineditul abordării unei îndatoriri care, în sfârşit, se putea realiza în parametri de calitate, profesionali.

Radio Cluj, la ora aceea, ocupa locul I între studiourile regionale, era prin vocaţia culturală păstrată şi perfecţionată, un factor de primă importanţă în informaţia generală şi particulară, dar şi formarea ascultătorului în numele prezentului şi într-o perspectivă optimistă.

Ei bine, dacă vă uitaţi la audienţa de astăzi, dacă vă faceţi un pic de timp să vă aplecaţi asupra fenomenului aflat în paragină managerială, într-un declin accentuat, pervers, o formă de sabotaj nemaiîntâlnit, veţi vedea că la Radio Cluj audienţa a ajuns la 0,4%, cu o marjă de eroare de + 2,5%, adică vreo 90.000 de ascultători, dintre care 56.000 ai emisiunilor în limba maghiară, aflate la vârful de audienţă la Radio Cluj, în curând filială onestă şi docilă a Paprika Radio.

Aproximativ 4 milioane de transilvăneni au întors spatele postului de Radio Cluj, ei, consumatorii tradiţionali ai Radio Cluj, beneficiari activi, aflaţi într-un dialog permanent de cunoaştere şi recunoaştere a identităţii culturale şi naţionale.

Cum s-a ajuns aici?

Foarte simplu: prin aplicarea unei metode practice de distrugere a audienţei, la ordin, pentru ca, în final, să se repete nenorocirea din 12 ianuarie 1985, când toate studiourile teritoriale, tot la ordin, şi-au încetat activitatea, timp de 5 ani, insularizând informaţia, câtă era, şi cultura, câtă se putea.

Artizanul acestui proiect stratosferic, în paralel cu realitatea, dar cu un scop precis, este preşedintele-director general al S.R.R., Ovidiu Miculescu, cel care, aveţi cunoştinţă, este un personaj controversat, cu probleme şi conflicte la vedere, care însă îndeplineşte cu sârguincioasă aplicaţie sarcini nemernice, care nu ţin cont de realităţi geo-politice şi de necesităţi aşijderi, în teritoriul pe care-l acoperă şi studiourile regionale de radio, cu o vechime respectabilă.

Unul dintre executanţii zeloşi ai acestui proiect sinistru este managerul Studioului de Radio Cluj, Bogdan Roşca, care în doi ani a adus instituţia la limita catastrofei, dirijată. Numele acestui ipochimen vă este cunoscut: referatul dvs. la lucrarea lui de licenţă, Politica prin televiziune (1998) a fost unul elogios. În 2014, sub numărul 2280/06.02.2014, Comisia de Etica a UBB stabileşte că „… a constatat existenţa plagiatului din partea domnului Mihai Bogdan Roşca, prin preluarea aproape integrală a lucrării d-lui Miclăuş” (Campaniile prezidenţiale televizate, 1997, n.n.).

Furtul intelectual al acestui individ nu a fost pedepsit, prin anularea lucrării şi a calităţii de licenţiat, ba mai mult, acesta a fost instalat (definitivat) în funcţia de manager la Radio Cluj, de către Ovidiu Miculescu, în urma unui concurs umoristic, având astfel, în fruntea acestei instituţii, cel mai important studio de radio teritorial din România, un subaltern şantajabil, iar ca redactor-şef o doamnă cumsecade, paraşutată tocmai din Braşov, fiindcă aşa au vrut muşchii de conducător ai acestui individ, la rându-i executant servil.

Toate acestea, cu siguranţă vă sunt cunoscute şi n-am să comentez pasivitatea dumneavoastră faţă de un individ care v-a jignit în statura morală, dar a jignit şi instituţia radioului, fiind primul caz de acest fel dintr-o istorie de peste 6 decenii, maculându-ne şi nouă prestigiul, notorietatea şi ţinuta morală, recunoscute.

Ceea ce este grav, individul conduce o instituţie subordonată Guvernului României, prin SRR. Abuzurile acestui ins, descalificat profesional şi moral, mediocru în prestaţia radiofonică, sunt o izbucnire mofetică a unui om care urăşte valorile şi care a prins oportunitatea momentului de a-şi revărsa toate umorileascunse, reprimate, refulate.

Ce se urmăreşte, într-un final, cu asemenea slugi? Reunificarea radioului cu televiziunea, după ce studiourile teritoriale vor fi fost aduse într-un stadiu de căpuşe ale bugetului instituţional, printr-o audienţă caşectică. Singura excepţie de toată lauda o reprezintă Radio Timişoara, managerul ei, Mihai Anghel, care luptă şi prin intermediul justiţiei nu pentru decapitarea acestor instituţii, ci pentru lărgirea autonomiei instituţionale, aşa cum este firesc, aşa cum ar trebui să fie într-o normalitate de stat.

Iată cum a reuşit Bogdan Roşca, plagiatorul, să aducă Studioul de Radio Cluj în pragul colapsului:

– îndepărtarea tuturor redactorilor de specialitate pensionari
– destructurarea programelor din vechea grilă, emisiuni de notorietate, cu un impact larg asupra beneficiarului
– lipsa oricărui redactor de specialitate pe muzica uşoară, clasică, pe folclor, pe agricultură
– dispariţia în totalitate a programelor culturale, de divertisment şi agrement
– suspendarea transmisiilor de fotbal din divizia secundă şi reducerea aproape de 0 a diviziei sport
– reducerea drastică, până aproape de dispariţie, a deplasărilor în teritoriu, în cele 8 judeţe arondate, ceea ce reprezintă abdicarea de la principiul de bază l existenţei studiourilor de radio, adică informaţia din teritoriu, de la sursă, de la locul faptei
– 4 corespondenţi teritoriali acoperă câte 2 judeţe, neavând asigurate mijloace de transport pentru a fi prezenţi, în simultaneitate, la evenimente din teritoriu
– desfiinţarea spectacolelor cu public ACUSTICON, a celor de mare impact cultural şi de divertisment
– turneele de cunoaştere şi recunoaştere, prin sponsorizare, au dispărut cu desăvârşire
– emisiunile de interviuri cu personalităţi culturale, ştiinţifice, medicale a sucombat, văduvind astfel fenomenul cultural, dând dovadă de inconştienţă şi caşexie neuronală, atunci când managerul în cauză a stopat procesul de intervievare, tezaurizare a personalităţilor încă în viaţă. Orice om de ştiinţă, orice scriitor lipsă din fonotecă înseamnă sabotaj cultural şi fapta se cere sancţionată
– folosirea fonotecii de aur şi a fonotecii de fond a fost sistată.

În 5 februarie a.c., la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, în prezenţa a 300 de invitaţi, oameni de cultură şi artă, din domeniul medical, nume din învăţământul universitar clujean, invitaţi din Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, Zalău, Sibiu, Turda, Gherla, Satu Mare, am prezentat propunerea de proiect Şcoala Ardeleană Radio, pe care o găsiţi în anexa Întâmpinării mele. Voi prezenta acest proiect în toate judeţele arondate Radio Cluj, pentru a acoperi necesităţile comandate, în săptămânile şi lunile viitoare. De asemenea, intenţionez, tot la sugestia unor personalităţi, să deschid o listă de adeziune la proiect, dar şi la îndepărtarea celor 2 indivizi şi a camarilei lor, din cadrul instituţiei radioului, şi de asemenea vom organiza un protest legal aici, la Cluj, în faţa Prefecturii, cu înmânarea acestei liste prefectului de Cluj, reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Acestea toate nu sunt ambiţii ale unui bătrân ranchiunos, cu sufletul zbârcit, ale unui nerealizat profesional şi social, ci un strigăt demn, dar patetic, al unui om care a trăit şi a muncit 40 de ani în Radio Cluj şi a lăsat în fonoteca acestuia, spre deosebire de alţii, valori şi realizări cu care mă mândresc, alături de ceea ce am realizat ca scriitor. Anexez, în acest sens, un CV.

Am deplina încredere, domnule Vasile Dâncu, viceprim-ministru al Guvernului României, că îmi veţi înţelege corect această Întâmpinare pe care am făcut-o cu bună ştiinţă, sub semnul deontologiei profesionale şi a Legii avertizorului de integritate (Legea 571/2004).

Cluj-Napoca, 10 februarie 2016
Cu stimă,
Cornel Udrea

Ulyse către Adrian

Adică Udrea Cornel, fost angajat al Radio Cluj, cu numele de urmărit de către Securitate „Ulyse”, către Ovidiu Miculescu, încă preşedinte – director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. Domnia sa a fost recrutat la data de 27.03.1987 pentru „apărarea contrainformativă a persoanelor care fac parte din grupul de presă ce participă la activităţi protocolare” a semnat un angajament, atribuindu-se numele conspirativ „ADRIAN” (C.N.S.A.S., Nr. DJ/4157/29.11.2011)

După cum se vede, amândoi am avut a face cu Securitatea, eu pentru că am avut gură mare şi am provocat „acţiuni duşmănoase”, dumneavoastră pentru că eraţi angajaţi de către ei ca să vă urmăriţi colegii ziarişti. Frumoasă îndeletnicire, felicitări domnule preşedinte – director general al unei instituţii care trăieşte, în mare parte, din ceea ce trimit studiourile regionale sub formă de taxa radio, bani de la buget şi, uite-aşa, ieşiţi pe locul I, umilind televiziunea, dar având, la o răsfoire de dosare, foarte multe bube şi bubiţe, care le sesizează cei care nu se tem de dumneavoastră, sindicaliştii adevăraţi şi angajaţii care nu acceptă să aibă şi ei un loc unde să-şi vâre degetul în borcanul cu miere.

N-am nimic cu persoana dumneavoastră (personalitatea nu vi-o cunosc), am auzit despre dvs. după ce m-am pensionat şi n-ar fi trebuit să mă intereseze, puteam foarte bine să stau să aştept poştaşul să-mi aducă pensia şi să-mi văd de cărţile şi festivalurile mele de umor, de premierele teatrale, dar uite că nu se poate, este acolo un drac pozitiv care mă îndeamnă să vă scriu până îmi daţi un răspuns, tot public.

Am auzit că vă trage aţa spre diplomaţie, după ce aţi reuşit să distrugeţi studiourile regionale, la ordin. Este o treabă grozavă, asemănătoare cu cea din 1985, pentru ca SRR să nu mai aibă grija financiară a studiourilor regionale, nici eventualele puseuri de profesionalism concurenţial, fiindcă zeci de ani Ardealul a ascultat Radio Cluj şi Radio Târgu Mureş, pe lungimile de unde medii, şi pentru că acelea bat cel mai bine în toate formele de relief, în văile Apusenilor, acolo unde locuiesc români.

Un exemplu elocvent de picaj profesional, instituţional, îl reprezintă studioul de radio Cluj, altă dată nr. 1 între studiorile teritoriale, astăzi cu o audienţă de 0,4%. V-am prezentat amănuntele acestei cifre cumplite, dar n-aţi tresărit şi nici nu v-aţi grăbit să vă interesaţi ce s-a întâmplat cu acest studio de radio voinic şi competent. Este normal, de vreme ce dvs aţi comandat schimbarea totală a grilei de programe, în numele tatălui şi al fiului, şi al FM-ului şi al online-ului. Viitorul la acest Radio Cluj al Transilvaniei este sumbru, în condiţiile în care au fost amputate toate emisiunile de notorietate şi audienţă, în paralel cu eliminarea din circuitul redacţional a vechilor redactori, dar şi exodul celor din prezent, care nu au mai putut suporta atmosfera de teroare şi suspiciuni instituţionalizate de către managerul Bogdan Roşca, plagiator al lucrării de licenţă, instalat şi menţinut în funcţie în pofida evidenţelor şi a nerealizărilor profesionale absolut spectaculoase.

Un despot de buzunar, care-şi varsă umorilor şi complexele asupra unor subalterni timoraţi, care se gândesc, pentru ei şi familiile lor, la ziua de mâine.

Radio Cluj, la 62 de ani de existenţă, suferă de progerie profesională, se pierde într-un anonimat letal, cu ajutorul dvs, Adrian, şi a acoliţilor care, evident, apar oriunde este rost de un meniu cu biomasa obedienţei. Dragoste faţă de radioul public, aşa cum am avut-o noi, cei care i-am dat postului nostru de radio calităţi de excepţie şi recunoaştere unanimă, care ne-am dus, o mână de oameni, în 22 decembrie, şi l-am pus în funcţiune, pentru ca Bogdan Roşca şi cei ca el să-l terfelească şi să facă milioane de români să nu mai asculte Radio Cluj ?

Nu trebuie să răspundeţi la întrebarea referitoare la dragostea faţă de instituţie, avem răspunsul, citim şi noi literatură de ficţiune şi ne-am convins, cu argumente (nu v-am prezentat şi alte lucruri care le ştim, pentru că suntem convinşi de ceea ce sunteţi !).Cornel UDREA

P.S.: Managerul de la Radio Cluj are un venit lunar de aproximativ 12.000 (douăsprezece mii) lei! Ce ziceţi, dragi pensionari şi salariaţi cu banii drămuiţi pentru diferenţa dintre viaţă şi viaţa de apoi, ce se întâmplă aici, în apropierea dvs.?”

Pe foarte curand,

AV Moise