Având în vedere că interesul public este mai presus de interesul personal redăm mai jos drumul Oltei Șerban Pârau de la zona culturală la hățișurile penale.

1.

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 2864/2/2014 Data inregistrarii 25.04.2014 Data ultimei modificari: 29.02.2016 Sectie: Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal Materie: Contencios administrativ şi fiscal Obiect: anulare act administrativ rap.14995/G/II/03.04.2014 – verificare măsură suspendare Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte OLTEA ŞERBAN PARAU Reclamant OLTEA ŞERBAN PARAU Reclamant AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE Pârât

 

Şedinţe

29.02.2016 Ora estimata: 09:00 Complet: S8 Completul 20 fond Tip solutie: Amână pronunţarea Solutia pe scurt: Amână pronunţarea la data de 07.03.2016 Document: Încheiere – Amânare iniţială a pronunţării    29.02.2016 16.11.2015 Ora estimata: 09:00 Complet: S8 Completul 20 fond Tip solutie: 244 c.pr.civ Solutia pe scurt: Menţine suspendarea judecăţii până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr.65643/299/2014 al Judecătoriei sect.1 Bucureşti. Cu recurs. Document: Încheiere – Suspendare    16.11.2015 12.01.2015 Ora estimata: 09:00 Complet: S8 Completul 20 fond Tip solutie: 244 c.pr.civ Solutia pe scurt: În temeiul art.413 alin 1 pct.2 C.pr.civ.suspendă judecata prezentei cauze până la soluţionarea definitivă a dosarului nr.65643/299/2014 al Judecătoriei sector 1 Bucureşti. Cu recurs la ÎCCJ – SCAF. Document: Încheiere – Suspendare    12.01.2015 17.11.2014 Ora estimata: 09:00 Complet: S8 Completul 20 fond Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Document: Încheiere de şedinţă    17.11.2014 20.10.2014 Ora estimata: 09:00 Complet: S8 Completul 20 fond Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Document: Încheiere de şedinţă    20.10.2014

2.

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 65643/299/2014 Data inregistrarii 19.12.2014 Data ultimei modificari: 09.10.2015 Sectie: . Materie: Penal Obiect: conflict de interese (art. 253 ind 1 C.p.) Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte ŞERBAN PARĂU OLTEA Inculpat ŞERBAN PARĂU OLTEA- dom. ales la Cab. Av. George Laurenti Inculpat

 

Şedinţe

08.06.2015 Ora estimata: 8:30 Complet: Complet PENAL amanari pronuntare jud. OPARIUC V. Tip solutie: Condamnare Solutia pe scurt: În temeiul art. 253 ind. 1 alin. 1 C.pen. din 1968, cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen. din 1968 condamnă pe inculpata ŞERBAN PARĂU OLTEA la pedeapsa de 1(un) an închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese, în formă continuată. În temeiul art. 71 alin. 2 C.pen. din 1968 aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b şi lit.c C.pen. din 1968, pe durata executării pedepsei principale. În temeiul art.81 C.pen. din 1968 suspendă condiţionat executarea pedepsei de 1 (un) an închisoare, pe un termen de încercare de 3 (trei) ani calculat potrivit dispoziţiilor art.82 C.pen. din 1968. În temeiul art.71 alin.5 C.pen. din 1968 suspendă executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatei pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale. Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor care atrag revocarea suspendării condiţionate a pedepsei, prevăzute de art.83 C.pen. din 1968. În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen., obligă pe inculpata ŞERBAN PARĂU OLTEA să plătească suma de 1600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 08.06.2015. Document: Hotarâre  387/2015  08.06.2015 25.05.2015 Ora estimata: 8:30 Complet: Complet PENAL amanari pronuntare jud. OPARIUC V. Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Acorda termen pentru pronunţare la data de 08.06.2015 Document: Încheiere – Amânare ulterioară a pronunţării    25.05.2015 12.05.2015 Ora estimata: 8:30 Complet: C8-penal fond Tip solutie: Amână pronunţarea Solutia pe scurt: Acorda termen pentru pronunţare la data de 25.05.2015 Document: Încheiere – Amânare iniţială a pronunţării    12.05.2015 17.04.2015 Ora estimata: 8:30 Complet: Complet PENAL amanari pronuntare jud. OPARIUC V. Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2531 C.pen., invocată de către inculpata ŞERBAN PARĂU OLTEA: În temeiul art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpata ŞERBAN PARĂU OLTEA. Sesizează Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2531 C.pen. Se vor înainta Curţii Constituţionale încheierea de sesizare şi adresă cu datele prevăzute de art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992, republicată. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17.04.2015 Document: Încheiere de şedinţă    17.04.2015 14.04.2015 Ora estimata: 8:30 Complet: C8-penal fond Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Acorda termen pentru pronunţare privind exceptia de neconstitutionalitate la 17.04.2015. Document: Încheiere de şedinţă    14.04.2015 17.03.2015 Ora estimata: 8:30 Complet: C8-penal fond Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Document: Încheiere de şedinţă    17.03.2015 17.02.2015 Ora estimata: 08:30 Complet: CAMERA PRELIMINARA C8-penal fond Tip solutie: Încheiere Solutia pe scurt: În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr nr.835/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucure?ti privind pe inculpata ŞERBAN PARĂU OLTEA, cercetată in stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese in forma continuata, prev de art 253 ind 1 alin 1 V C.p, cu aplic art 41 alin 2 V C.p, totul cu aplic art 5 alin 1 N C.p ( 63 acte materiale). Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul ŞERBAN PARĂU OLTEA şi stabile?te termen de judecata la 17.03.2015, pentru când se citează părţile care nu au termen în cunoştinţă. Se emite adresa la DGPMB evidenţa operativa şi cazier judiciar in vederea înaintării fişei de cazier a inculpatului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 17.02.2015 Document: Incheiere – camera preliminară    17.02.2015

 

Căi atac

Dată declarare Parte declarantă Cale de atac 08/06/2015 ŞERBAN PARĂU OLTEA, Apel

3.

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 65643/299/2014 (3558/2015 ) Data inregistrarii 09.10.2015 Data ultimei modificari: 15.01.2016 Sectie: Secţia I penală Materie: Penal Obiect: conflict de interese (art. 253 ind 1 C.p.) Stadiu procesual: Apel

 

Părţi

Nume Calitate parte ŞERBAN PARĂU OLTEA Apelant inculpat ŞERBAN PARĂU OLTEA- dom. ales SCP HOTCA/ASOCIAŢII Apelant inculpat

 

Şedinţe

17.12.2015 Ora estimata: 09:00 Complet: S1 C8 A Tip solutie: Nefondat Solutia pe scurt: d.p. nr.1750/17.12.2015 În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul formulat de inculpata ȘERBAN PĂRĂU OLTEA împotriva sentinţei penale nr. 387/08.06.2015 pronunţată de Judecătoria sector 1 București în dosarul cu numărul de mai sus pe care o men?ine. În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă apelanta – inculpată la 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 17.12.2015. Document: Hotarâre  1750/2015  17.12.2015 04.12.2015 Ora estimata: 09:00 Complet: S1 C8 A Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: stabileşte pronunţarea la data de 17.12.2015 Document: Încheiere – Amânare iniţială a pronunţării    04.12.2015 06.11.2015 Ora estimata: 09:00 Complet: S1 C8 A Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: termen acordat pentru angajare apărător Document: Încheiere de şedinţă    06.11.2015

4.

Dosar nr. 65643/299/2014

(Număr în format vechi 3558/2015)

 

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA I PENALĂ          

DECIZIA PENALĂ NR. 1750/A

Şedinţa publică din data de 17.12.2015

Curtea constituită din:

        Preşedinte: …

        Judecător: …

 

  Grefier: ….

MINISTERUL PUBLIC– Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost reprezentat  prin  procuror …..

 

Pe rol, pronunţarea asupra apelului declarat de inculpata …împotriva sentinţei penale nr. 387/08.06.2015, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 65643/299/2014.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 04.12.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la data respectivă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, Curtea stabilind pronunţarea la data de 17.12.2015 când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:

CURTEA,

 Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin sp. nr. 387/08.06.2015 a Jud. Sector 1 București pronunțată în dosarul pena nr. 65643/299/2014 în temeiul art.253 ind.1 alin.1 C.pen. din 1968, cu aplic. art.41 alin.1 C.pen. din 1968 a fost condamnată inculpata ….., fiica lui .. şi a … , născută la ….. …, …, CNP ….., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese, în formă continuată.

În temeiul art.71 alin.2 C.pen. din 1968 s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b şi c C.pen. din 1968, pe durata executării pedepsei.

În temeiul art.81 C.pen. din 1968 s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 (trei) ani calculat potrivit dispoziţiilor art. 82 C .pen. din 1968.

În temeiul art.71 alin.5 C.pen. din 1968 s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatei pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor care atrag revocarea suspendării condiţionate a pedepsei prevăzute de art.83 C.pen. din 1968.

În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen., a fost obligată inculpata să plătească suma de 1600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr.835/P/2014 din data de 12.11.2014 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr.65643/299/2014 la data de 19.12.2014, a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, inculpata ….., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese, în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art.253 ind.1 alin.1 C.pen. din 1968, cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. din 1968 şi cu aplic. art.5 C.pen. – 63 acte materiale.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut căîn perioada 2006 – 2013, inculpata ….. a aprobat şi semnat, în calitate de redactor şef la Postul Radio România Cultural şi director artistic la Direcţia Formaţii Muzicale la acelaşi post de radio, un număr de 63 de contracte de cesiune de drepturi de autor şi drepturi conexe, prin care soţul său, ….. a încasat de la Societatea Română de Radiodifuziune suma totală de 55.147 lei.

Situaţia de fapt a fost reţinută de procuror pe baza următoarelor mijloace materiale de probă:

raportul de evaluare nr.14995/G/II/03.04.2014 întocmit de Inspecţia de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate (filele 30 – 35, dup);

ordinul nr.438/16.05.2005, în copie (fila 43, dup);

ordinul nr.159/10.02.2006, în copie (fila 42, dup);

certificatul de căsătorie nr.97717/13.11.1998, în copie;(fila 52, dup);

adresa O.N.R.C. nr.359965/24.10.2013, în copie (filele 56 – 58, dup);

adresa Societăţii Române de Radiodifuziune nr.5287/07.01.2014, în copie (fila 60, dup);

decizia nr.576/11.06.2009, în copie (fila 61, dup);

nota nr.41088/10.06.2009, în copie (fila 62, dup);

ordinul nr.662/31.08.2011, în copie (fila 63, dup);

adresa Radio România Muzical nr.23200/31.08.2011 (fila 64, dup);

ordinul nr. 478/12.07.2012 (fila 65, dup);

decizia nr.496/17.07.2012, în copie (fila 67, dup);

nota nr.77507/12.07.2012, în copie (fila 68, dup);

adresa Radio România nr.16568/21.08.2013, în copie 8fila 69, dup);

memorandum nr.16622/13.09.2013, în copie (fila 70, dup);

adresa Radio România nr.D14993/13.12.2013, în copie (fila 71, dup);

ordonanţare de plată nr.9/21.11.2013, în copie (fila 73, dup);

propunerea compartimentului de specialitate Direcţia Formaţii Muzicale nr.43480/21.11.2013 de angajare a unei cheltuieli în limita creditelor bugetare, în copie (fila 74, dup);

ordinul nr.773/16.08.2005, în copie (filele 76 – 77, dup);

extras liste plată din perioada septembrie 2006 – februarie 2012 (filele 102 – 103, dup);

ordine de plată, facturi şi contracte încheiate cu …. în copie (filele 78 – 88, 104 – 329, 385 – 429, dup); alte înscrisuri (filele 329 – 335, 343 – 380, dup).

În cursul cercetării judecătorești, a fost audiată inculpata … (filele 24 – 25) precum și martorele .. și …, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, respectiv materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale şi al judecăţii, instanţa a reținut în fapt următoarele:

Inculpata … a deţinut în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune, începând cu data de 06.06.2005, următoarele funcţii:

– începând cu data de 06.06.2005, a fost numită prin Ordinul Preşedintelui – Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune nr.438/15.05.2005 în funcţia de director la Departamentul Producţie Editorială şi Strategie – Postul Radio România Cultural;

– începând cu data de 15.02.2006, a fost numită prin Ordinul Preşedintelui – Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune nr.159/10.02.2006, în funcţia de redactor şef în cadrul Compartimentului Radio România Cultural;

– în baza Deciziei Preşedintelui – Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune nr.576/11.06.2009, inculpata a preluat, începând cu data de 21.06.2009, atribuţiile funcţiei de director în cadrul Departamentului Producţie Editorială – Direcţia Formaţii Muzicale, funcţie cumulată cu aceea de redactor şef la Postul Radio România Cultural;

– conform Deciziei Preşedintelui – Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune nr.496/17.07.2012, inculpata a exercitat, începând cu data de 16.07.2012, atribuţiile funcţiei de director artistic la Direcţia Formaţii Muzicale, funcţie cumulată cu aceea de redactor şef la Postul Radio România Cultural.

 În calitate de redactor şef la Postul Radio România Cultural şi director artistic la Direcţia Formaţii Muzicale la acelaşi post de radio, în perioada 2006 – 2013, inculpata a aprobat şi semnat un număr de 63 contracte de cesiune de drepturi de autor şi drepturi conexe, având ca beneficiar pe soţul său… ori P.F.A. „….”, după cum urmează:

1. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.1938/31.08.2006, derulat în perioada 01.09.2006-30.09.2006; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 360 lei;
2. contractul de cesiune a drepturilor conexe nr.1939/31.08.2006, derulat în perioada 01.09.2006-30.09.2006; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 792 lei;
3. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.488/28.02.2007, derulat în perioada 01.03.2007-20.03.2007; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 360 lei;
4. contractul de cesiune a drepturilor conexe nr.1304/12.09.2007, derulat în perioada 10.09.2007-14.09.2007; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 450 lei;
5. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.5634/19.03.2008, derulat în perioada 10.03.2008-26.03.2008¸ în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 360 lei;
6. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.7365/02.06.2008, derulat în perioada 01.05.2008-30.05.2008; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 180 lei;
7. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.4150/02.12.2008, derulat în perioada 01.11.2008-30.11.2008; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 180 lei;
8. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.1453/11.03.2009, derulat în perioada 10.03.2009-25.03.2009; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 360 lei;
9. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.3720/19.06.2009, derulat în perioada 01.06.2009-30.06.2009; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 360 lei;
10. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.4624/06.08.2008, derulat în perioada 01.08.2009-31.08.2009; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 720 lei;
11. contractul de cesiune a drepturilor conexe nr.4900/01.09.2009, derulat în perioada 01.09.2009-12.09.2009; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 540 lei;
12. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.6300/05.11.2009, derulat în perioada 01.11.2009-30.11.2009; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 720 lei;
13. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.7136/04.12.2009, derulat în perioada 02.12.2009-30.12.2009; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 720 lei;
14. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.7299/10.12.2009, derulat în perioada 01.12.2009-30.12.2009; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 360 lei;
15. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.255/14.01.2010, derulat în perioada 04.01.2010-31.01.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 360 lei;
16. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.969/10.02.2010, derulat în perioada 01.02.2010-28.02.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 360 lei;
17. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.1684/09.03.2010, derulat în perioada 01.03.2010-18.06.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 1440 lei;
18. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.1739/11.03.2010, derulat în perioada 10.03.2010-25.03.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 720 lei;
19. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2365/13.04.2010, derulat în perioada 01.04.2010-15.04.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 1080 lei;
20. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.5808/15.09.2010, derulat în perioada 01.10.2010-31.10.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 324 lei;
21. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.5959/20.09.2010, derulat în perioada 01.09.2010-30.09.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 324 lei;
22. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.6601/18.10.2010, derulat în perioada 01.11.2010-30.11.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
23. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.7219/29.10.2010, derulat în perioada 01.11.2010-30.11.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
24. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.7313/12.11.2010, derulat în perioada 01.12.2010-24.12.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 648 lei;
25. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.7756/24.11.2010, derulat în perioada 01.12.2010-15.12.2010; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
26. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.11/03.01.2011, derulat în perioada 03.01.2011-31.01.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 324 lei;
27. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.186/18.01.2011, derulat în perioada 01.02.2011-28.02.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
28. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.868/17.02.2011, derulat în perioada 01.03.2011-31.03.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
29. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2133/04.04.2011, derulat în perioada 01.04.2011-30.04.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
30. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2368/18.04.2011, derulat în perioada 25.03.2011-31.03.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
31. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2384/18.04.2011, derulat în perioada 01.04.2011-30.04.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 648 lei;
32. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2726/28.04.2011, derulat în perioada 02.05.2011-31.05.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
33. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.3110/23.05.2011, derulat în perioada 01.06.2011-17.06.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
34. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.4088/27.06.2011, derulat în perioada 01.07.2011-10.07.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
35. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.4310/07.07.2011, derulat în perioada 01.08.2011-15.08.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
36. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.5141/25.08.2011, derulat în perioada 10.09.2011-20.09.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
37. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.5847/03.10.2011, derulat în perioada 01.10.2011-10.10.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
38. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.6224/21.10.2011, derulat în perioada 01.11.2011-15.11.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
39. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.7052/23.11.2011, derulat în perioada 20.12.2011-31.12.2011; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 650 lei;
40. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.7937/23.12.2011, derulat în perioada 01.01.2012-31.01.2012; în temeiul acestui contract, …a încasat suma de 657 lei;
41. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.640/31.01.2012, derulat în perioada 01-29.02.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
42. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.858/21.01.2012, derulat în perioada 01-31.03.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 800 lei;
43. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.1312/05.03.2012, derulat în perioada 09-31.03.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
44. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.1853/26.03.2012, derulat în perioada 01-30.04.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
45. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2426/27.04.2012, derulat în perioada 01-31.05.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
46. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2496/27.04.2012, derulat în perioada 21-31.05.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
47. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2740/27.04.2012, derulat în perioada 01-30.06.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
48. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2739/16.05.2012, derulat în perioada 05-20.06.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
49. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.3222/05.06.2012, derulat în perioada 01.07-31.08.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 1.600 lei;
50. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.4216/20.08.2012, derulat în perioada 01-30.09.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
51. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.4240/22.08.2012, derulat în perioada 01-30.09.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 800 lei;
52. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.4606/18.09.2012, derulat în perioada 01.10-10.12.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 2.400 lei;
53. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.4786/24.09.2012, derulat în perioada 01.10-31.12.2012; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 2.400 lei;
54. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.6017/19.12.2012, derulat în perioada 01.01-30.06.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 4.800 lei;
55. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr. 23/07.01.2013, derulat în perioada 03.01 – 30.06.2013;  în temeiul acestui contract P.F.A. … .. a încasat suma de 4.800 lei;
56. contractul de cesiune a drepturilor conexe nr.632/27.02.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 800 lei;
57. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.1360/15.04.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 850 lei;
58. contractul de cesiune a drepturilor conexe nr.1789/20.05.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 800 lei;
59. contractul de cesiune a drepturilor conexe nr.1787/20.05.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 800 lei;
60. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2127/07.06.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. ..  a încasat suma de 800 lei;
61. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2360/17.06.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 2.400 lei;
62. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.2686/12.07.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei;
63. contractul de cesiune a drepturilor de autor nr.3030/08.08.2013; în temeiul acestui contract P.F.A. …  a încasat suma de 800 lei.

 Potrivit contractelor menţionate, în cazul primelor 52 de contracte Societatea Română de Radiodifuziune a fost reprezentată de inculpata …., iar la încheierea celorlalte contracte de către …., în calitate de Preşedinte Director General, însă toate contractele poartă semnătura inculpatei, aceasta aprobând, în limitele atribuţiilor prevăzute de fişa postului, toate cele 63 de contracte.

Suma totală încasată de … în urma contractelor mai sus menţionate este de 55.147 lei; în acest sens, a fost depus la dosarul cauzei, în copie, un extras cu plăţile efectuate în favoarea lui … în perioada septembrie 2006 – februarie 2012, precum şi ordinele de plată emise în perioada martie 2012 – octombrie 2013.

Astfel, pentru sumele achitate persoanei fizice …. în baza contractelor încheiate cu acesta în perioada 2006 – 2011, s-au emis următoarele ordine de plată:

O.P. nr.6376/26.09.2006, O.P. nr.1926/ 23.03.2007, O.P. nr.5934/17.09.2007, O.P. nr.1668/26.03.2008, O.P. nr. 2828/04.06.2008, O.P. nr.3015/11.06.2008, O.P. nr.6874/11.12.2008, O.P. nr.1598/25.03.2009, O.P. nr.1662/01.04.2009, O.P. nr.2568/20.05.2009, O.P. nr.2716/27.05.2009, O.P. nr.3366/02.07.2009, O.P. nr.4182/ 12.08.2009, O.P. nr.4657/16.09.2009, O.P. nr.5954/25.11.2009, O.P. nr. 6432/17.12.2009, O.P. nr.5051/27.01.2010, O.P. nr.5150/25.02.2010, O.P. nr.5240/17.03.2010, O.P. nr.5362/21.04.2010, O.P. nr.5258/24.03.2010, O.P. nr.5373/28.04.2010, O.P. nr.5499/27.05.2010, O.P. nr.5648/ 30.06.2010, O.P. nr.5898/30.09.2010, O.P. nr.8637/04.11.2010, O.P. nr. 8670/17.11.2010, O.P. nr.8715/06.12.2010, O.P. nr.8875/22.12.2010, O.P. nr.5058/02.02.2011, O.P. nr.5115/02.03.2011, O.P. nr.5164/31.03.2011, O.P. nr.5199/29.04.2011, O.P. nr.5258/27.05.2011, O.P. nr.5320/ 30.06.2011, O.P. nr.5349/08.07.2011, O.P. nr.5419/10.08.2011, O.P. nr. 5505/05.10.2011, O.P. nr.5562/03.11.2011, O.P. nr.5635/08.12.2011, O.P. nr.5665/21.12.2011, O.P. nr.3060/09.02.2012.

  De asemenea, au fost ataşate copii de pe facturile fiscale şi ordinele de plată  emise în favoarea P.F.A. „…” în perioada martie 2012 – octombrie 2013, după cum urmează: ordinul de plată nr.5020/09.03.2012, factura fiscală nr.1/02.03.2012, ordinul de plată nr.5350/04.04.2012, factura fiscală nr.4/29.03.2013, factura fiscală nr.5/31.03.2013, ordinul de plată nr.5931/09.05.2012, factura fiscală nr.6/04.05.2012, ordinul de plată nr.6318/07.06.2012, factura fiscală nr.8/01.06.2012, factura fiscală nr.9/02.06.2012, ordinul de plată nr.6594/02.07.2012, factura fiscală nr.10/21.06.2012, factura fiscală nr.11/22.06.2012, ordinul de plată 7246/10.08.2012, factura fiscală nr.15/28.07.2012, ordinul de plată nr.7693/10.09.2012, factura fiscală nr.18/05.09.2012, ordinul de plată nr.7939/01.10.2012, factura fiscală nr.21/25.09.2012, ordinul de plată nr.8033/05.10.2012, factura fiscală nr.22/02.10.2012, ordinul de plată nr.8354/02.11.2012, factura fiscală nr.24/31.10.2012, ordinul de plată nr.8481/08.11.2012, factura fiscală nr.25/01.11.2012, ordinul de plată nr.8779/04.12.2012, factura fiscală nr.27/29.11.2012, ordinul de plată nr.8835/05.12.2012, factura fiscală nr.28/03.12.2012, ordinul de plată nr.8952/12.12.2013, factura fiscală nr.31/15.12.2012, ordinul de plată nr.6004/03.01.2013, factura fiscală nr.32/17.12.2012, ordinul de plată nr.6554/06.02.2013, factura fiscală nr.2/30.01.2013, ordinul de plată nr.6500/04.02.2013, factura fiscală nr.3/01.02.2013, ordinul de plată nr.6972/11.03.2013, factura fiscală nr.4/26.02.2013, ordinul de plată nr.6921/03.03.2013, factura fiscală nr.5/27.02.2013, ordinul de plată nr.7220/01.04.2013, factura fiscală nr.7/29.03.2013, factura fiscală nr.8/30.03.2013, ordinul de plată nr.7353/08.04.2013, factura fiscală nr.9/03.04.2013, ordinul de plată nr.7631/08.05.2013, factura fiscală nr.11/29.04.2013, factura fiscală nr.12/30.04.2013, ordinul de plată nr.7843/23.05.2013, factura fiscală nr.15/20.05.2013, ordinul de plată nr.8031/06.06.2013, factura fiscală nr.19/31.05.2013, ordinul de plată nr.8089/11.06.2013, factura fiscală nr.20/03.06.2013, factura fiscală nr.21/05.06.2013, ordinul de plată nr.8085/10.06.2013, factura fiscală nr.22/06.06.2013, ordinul de plată nr.8358/04.07.2013, factura fiscală nr.24/28.06.2013, ordinul de plată nr.8432/09.07.2013, factura fiscală nr.25/05.07.2013, ordinul de plată nr.8628/01.08.2013, factura fiscală nr.30/31.07.2013, ordinul de plată nr.8778/19.08.2013, factura fiscală nr.31/01.08.2013, ordinul de plată nr.8952/04.09.2013, factura fiscală nr.33/30.08.2013, ordinul de plată nr.9031/11.09.2013, factura fiscală nr.34/31.08.2013, ordinul de plată nr.8312/03.10.2013, factura fiscală nr.35/26.09.2013, factura fiscală nr.37/30.09.2013.

În cursul urmăririi penale s-a consultat baza de date din sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Integritate şi s-a constatat că inculpata …. nu figurează cu declaraţii de avere şi de interese.

În punctul de vedere prezentat Agenţiei Naţionale de Integritate, inculpata a arătat că, în calitate de redactor şef în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune nu îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, neavând obligaţia de a depune declaraţii de avere şi de interese. Inculpata a susţinut că nu s-a aflat în conflict de interese prin semnarea contractelor încheiate de Societatea Română de Radiodifuziune cu soţul său, întrucât:

– criteriul avut în vedere de către reprezentanţii Societăţii Române de Radiodifuziune la încheierea contractelor cu soţul său este cel al competenţei profesionale;

– a semnat contractele încheiate de soţul său cu Societatea Română de Radiodifuziune, însă remuneraţia cuvenită în temeiul contractelor de cesiune a drepturilor de autor şi de cesiune a drepturilor conexe se stabileşte prin acordul părţilor, cu respectarea limitelor valorice (redactorul şef, respectiv directorul artistic al Direcţiei Formaţii Muzicale au ca limită de competenţă sume până la 400 lei);

– toate contractele pe care există semnătura sa sunt decontate de la bugetul de stat numai sub aprobarea preşedintelui director general, indiferent de cuantumul acestora.

Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale inculpata …. a susţinut că Societatea Română de Radiodifuziune funcţionează în baza Legii nr.41/1994, iar funcţiile pe care le-a deţinut nu se încadrează în noţiunea de „funcţionar public”, motiv pentru care nu a completat declaraţii de avere şi de interese şi nu a ştiut că trebuie să se abţină de la încheierea unor contracte cu soţul său sau cu rudele apropiate. Inculpata a invocat criteriul competenţei profesionale şi al valorii contractelor de cesiune de drepturi de autor încheiate cu soţul său, sub preţul pieţei, iar în cazul contractelor de cesiune de drepturi conexe a invocat faptul că nu a dorit să elimine din distribuţie un artist cu drepturi egale cu ceilalţi pentru simplul fapt că este soţul ei, atrăgând astfel anularea proiectului prin lipsa unui membru al formaţiei. Inculpata a menţionat faptul că soţul ei a colaborat cu Societatea Română de Radiodifuziune din anul 1983, fiind şi angajat al instituţiei în perioada 1990 – 1993, colaborare care s-a menţinut, din raţiuni profesionale, şi după numirea sa pe funcţii de conducere în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. Nu în ultimul rând, ca şi în punctul de vedere prezentat Agenţiei Naţionale de Integritate, inculpata a invocat faptul că, în calitate de redactor şef la Radio România Cultural şi de director artistic la Direcţia Formaţii Muzicale, avea competenţa de a încheia contracte în valoare de maxim 400 lei. Inculpata a precizat că, începând cu luna septembrie 2012, toate contractele au fost semnate şi aprobate exclusiv de preşedintele-director general, iar viza sa pe aceste contracte avea valoare artistică/profesională. În cazul contractelor încheiate pentru Direcţia Formaţii Muzicale în anul 2009 şi august 2012, ordonator principal de credite era preşedintele-director general, iar viza sa pe ordonanţările de plată era aceea de director artistic. În sfârşit, inculpata a invocat lipsa prejudiciului creat prin contractele de cesiune de drepturi de autor şi drepturi conexe, încheiate cu soţul său ….

În acelaşi sens a fost şi declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata arătând că îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi a precizat că personalul societăţii de radiodifuziune din care face parte nu este încadrat conform legii funcţionarului public, ci conform unui contract individual şi a unui contract colectiv de muncă.

Inculpata a recunoscut că a semnat contractele cu soţul său, dar a menţionat că nu era conştientă de situaţie, iar după raportul ANI a semnat contracte cu soţul său, care au fost realizate în mod deliberat cu valoarea 0, pentru a nu mai crea astfel de situaţii.

La solicitarea inculpatei, în cauză s-a încuviinţat şi administrat proba testimonială, martorele audiate arătând chestiuni generale privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, rezultă fără dubii vinovăţia inculpatei …., acesta recunoscând în fapt săvârşirea faptei, dar susţinând că nu este funcţionar public şi că nu a săvârşit fapta cu vinovăţie.

În drept, cu titlu preliminar, din examinarea materialului probator existent la dosarul cauzei, prin prisma succesiunii de legi penale în timp, instanţa a reținut că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind Codul penal. Potrivit art.5 Cod. penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În această ordine de idei instanţa a arătat că infracţiunea de conflict de interese, faptă reglementată de dispoziţiile art.253¹ din Codul Penal din 1968 (dispoziţii în vigoare la data comiterii faptei reţinute în sarcina inculpatei) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, în timp ce infracţiunea de conflict de interese, faptă prevăzută de art.301  din Codul penal (dispoziţii în vigoare la momentul  judecării), se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Aşa cum se poate observa legea penală favorabilă este Codul penal din 1968.

Având în vedere că, în cauza dedusă judecăţii, instanţa urmează a se orienta spre o pedeapsă cu închisoare şi ţinând cont că din perspectiva limitelor de pedeapsă legea veche prevede un minim special mai redus, se vor aprecia ca fiind mai favorabile dispoziţiile legii vechi.

 Instanța a mai reținut ca argumente și împrejurarea că această din urmă lege permite suspendarea condiţionată a pedepsei aplicate, dispoziţii care sunt mai favorabile în raport cu dispoziţiile din Codul Penal în vigoare care reglementează amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere (atât amânarea aplicării pedepsei cât şi suspendarea sub supraveghere impun măsuri de supraveghere şi obligaţii, spre deosebire de suspendarea condiționată).

Pentru aceste considerente, în temeiul art.5 alin.1 C. pen. instanța a  constatat că legea penală mai favorabilă este reprezentată de dispozițiile Codului penal din 1968.

A arătat că fapta inculpatei …., care în calitate de redactor şef la Postul Radio România Cultural şi director artistic la Direcţia Formaţii Muzicale la acelaşi post de radio a semnat şi aprobat, în calităţile menţionate, în perioada 2006 – 2013, un număr de 63 contracte de cesiune de drepturi de autor şi drepturi conexe în baza cărora soţul său, …., a încasat de la Societatea Română de Radiodifuziune suma totală de 55.147 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută şi pedepsită de art.253¹alin.1 C.pen. din 1968, cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. din 1968 şi cu aplic. art.5 alin.1 C.pen.

Prin incriminarea faptei de conflict de interese, legiuitorul a urmărit să ocrotească integritatea şi obiectivitatea în procesul de luare a deciziilor şi, implicit, menţinerea încrederii cetăţenilor în activitatea funcţionarilor publici.

Subiect activ al infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art.253¹ C.pen. din 1968 este un funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.147 alin.1 C.pen. din 1968.

            Potrivit art.147 alin.1 C.pen. din 1968 prin funcţionar public se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art.145.

            Conform art.145 C.pen. din 1968 prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

            În ceea ce priveşte Societatea Română de Radiodifuziune, Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune cuprinde o serie de dispoziţii relevante.

            Astfel, art.1 din Legea nr.41/1994 prevede: „Se înfiinţează Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române”.

            Conform art.2 din aceeaşi lege, „Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune sunt persoane juridice, au sediul în municipiul Bucureşti şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condiţiile prezentei legi şi în conformitate cu convenţiile internaţionale la care România este parte”.

            Art.39 din Legea nr.41/1994 prevede la alin.1 că „Sursele financiare ale celor două societăţi se constituie din alocaţii de la bugetul de stat, din venituri proprii şi din alte surse”, iar la alin.2 prevede că „Pentru fondurile primite de la bugetul de stat, directorul general al Societăţii Române de Radiodifuziune şi cel al Societăţii Române de Televiziune au calitatea de ordonatori principali de credite bugetare, în condiţiile legii”.

            Din dispoziţiile legale mai sus menţionate rezultă, aşadar, că Societatea Română de Radiodifuziune este o instituţie ce prestează un serviciu public de interes naţional, iar inculpata …., îndeplinind funcţii de conducere în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune, are calitatea de „funcţionar public” în sensul legii penale.

            Elementul material al infracţiunii de conflict de interese este prevăzut de lege în două modalităţi alternative: îndeplinirea unui act sau participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat un folos material.

            Prin îndeplinirea unui act se înţelege exercitarea unei atribuţii de serviciu de către funcţionarul public care are competenţa îndeplinirii actului.

            Participarea la luarea unei decizii se realizează atunci când funcţionarul public face parte din conducerea colectivă a persoanei juridice, calitate în baza căreia, împreună cu ceilalţi membri, ia decizii prin care se realizează un folos material pentru sine, soţ, rudă etc.

În cauză, elementul material al infracţiunii constă în acţiunea inculpatei …. de a semna şi aproba un număr de 63 contracte de cesiune de drepturi de autor şi drepturi conexe, prin care soţul acesteia, …. a obţinut suma de 55.147 lei.

 Este nerelevantă susţinerea inculpatei privind faptul că, începând cu luna septembrie 2012, toate contractele au fost semnate şi aprobate exclusiv de către preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, iar viza sa pe acele contracte avea valoare artistică/profesională, întrucât, prin aprobarea contractelor, în limita competenţelor sale legale, inculpata a participat la luarea deciziei prin care s-au realizat foloase materiale în beneficiul soţului ei.

De asemenea, este nerelevant aspectul invocat de inculpată referitor la necesitatea aprobării preşedintelui director general pentru decontarea sumelor de la bugetul de stat, întrucât folosul material realizat de ….  este o consecinţă directă a contractelor de cesiune semnate şi aprobate de inculpată.

Urmarea imediata este reprezentata de o stare de pericol pentru relaţiile sociale care ocrotesc corectitudinea funcţionarului public în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Legătura de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, instanţa apreciază ca faptele au fost comise cu intenţie indirectă, inculpata prevăzând rezultatul acestora şi deşi nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui. Inculpata a invocat necunoaşterea împrejurării că deţinea calitatea de funcţionar public în sensul legii penale, însă, conform art.51 alin.4 C.pen. din 1968 necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a legii penale nu înlătură răspunderea penală. Inculpata ştia că instituţia în cadrul căreia deţinea funcţii de conducere prestează servicii de interes public, neputând invoca necunoaşterea acestui aspect şi nici necunoaşterea dispoziţiilor art.147 C.pen. din 1968 care defineau noţiunea de „funcţionar public” sau a dispoziţiilor art.253¹ C.pen. din 1968 privind infracţiunea de conflict de interese.

De asemenea, în cauză s-au reţinut dispoziţiile art.41 alin.2 C.pen. din 1968, deoarece inculpata a realizat un număr de 63 acte materiale, săvârşind infracţiunea în formă continuată.

         La individualizarea sancţiunii şi proporţionalizarea acesteia, instanţa a  avut în vedere dispoziţiile art.72 alin.1 C.pen. şi ale art.52 C.pen.

În conformitate cu dispoziţiile art.52 C.pen. şi art.72 C.pen., instanţa a  avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite, circumstanţele personale ale inculpatei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală şi limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Referitor la pericolul concret al faptei săvârșite de către inculpată instanța a considerat că, raportat la situaţia de fapt reţinută, la împrejurările comiterii faptei, la consecinţele juridice produse de acestea, prezintă un gradul de pericol social mediu nefiind vorba de o atingere minimă adusă uneia din valorile apărate de lege. Inculpata a săvârşit fapta care aduce atingere unor activităţi de interes public şi care prin conţinutul ei concret nu este lipsită, în mod vădit, de importanţă ci, din contră, prezintă un grad de pericol social ridicat.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatei, instanţa a reținut că are 45 de ani, este cetăţean român, are studii superioare, ocupă funcţia de director al Centrului Cultural Media Radio România şi că este la prima încălcare a legii penale.

Astfel, punând în balanţă ansamblul acestor considerente, prin prisma dispoziţiilor legale invocate anterior, instanţa a apreciat că în cauză se impune aplicarea unei pedepse inculpatei cu închisoarea în cuantum de 1 (un) an, respectiv o pedeapsă orientată spre minim, aceasta fiind aptă să atingă scopul preventiv şi punitiv al sancţiunii.

În consecință, în temeiul art. 253 ind.1 C.pen. din 1968 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. din 1968 şi cu aplic. art.5 C. pen. instanța a dispus condamnarea  inculpatei la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, considerând că aceasta este suficientă pentru atingerea scopurilor prevăzute de art.52 din C.pen. din 1968, de reeducare și de prevenire a săvârșirii altor fapte penale.

            Cu privire la pedeapsa complementară, instanţa a reținut că potrivit art.65  alin.1 C.pen. din 1968 pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puţin 2 ani şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

Deşi art.253 ind.1 alin.1 C.pen. din 1968 prevede pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durata maximă, având în vedere dispoziţiile art.65 alin.1 C.pen. din 1968, în cauză nu este îndeplinită condiţia ca pedeapsa principală stabilită să fie închisoarea de cel puţin 2 ani.

În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța a reținut că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile pentru incidența instituției suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute la art.81 C.pen. din 1968. Astfel, pedeapsa aplicată de instanță este mai mică de 3 ani închisoare, inculpata nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, așa cum rezultă din cazierul judiciar depus la dosar și, ținând cont de circumstanțele săvârșirii faptei, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului, analizate mai sus, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

În consecință, în baza art. 81 din Codul penal din 1968 a suspendat condiţionat executarea pedepsei cu închisoarea pe o durata 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art.82 C.pen. din 1968.

A atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor prevăzute de art.83 C.pen. din 1968, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1968 a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a (teza a II-a), b pe durata executării pedepsei principale, ca pedeapsă accesorie, iar în baza art. 71 alin. 5 C.pen. din 1969 a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel inculpata ……

            În motivarea scrisă a apelului s-au invocat în esență următoarele:

1. În mod eronat instanța a reținut că inculpata ar fi invocat necunoașterea legii penale, în realitate fiind vorba de necunoașterea unor norme extra penale, respectiv dispozițiile Legii 41/1991, din interpretarea per a contrario a art. 51 al. 4 C.pen. din 1968 reieșind că o astfel de situație înlătură caracterul penal al faptei, reprezentând o eroare de fapt.

            S-a arătat că din conținutul art. 1 al Legii 41/1991 o persoană fără cunoștințe temeinice de drept nu ar putea să tragă concluzia potrivit căreia are calitatea de funcționar public având în vedere poziția deținută în cadrul instituției, respectiv raport de egalitate a părților contractante (Societatea Română de Radiodifuziune în calitate de mandant/beneficiar și, respectiv, inculpata în calitate de mandatar/prestator)

            În raport de acestea, s-a susținut că lipsește factorul intelectiv și volitiv în comiterea faptei de conflict de interese, cu consecința lipsei vinovăției ca element constitutiv al acestei infracțiuni, impunându-se achitarea în baza art. 16 al.  1 lit. b C.p.p.

2. Instanța nu a motivat de ce nu se poate reține incidența art. 18¹ din C.pen. din 1968, limitându-se a aprecia arbitrar că fapta nu întrunește condițiile prevăzute de textul de lege indicat.

            S-a susținut că ar fi îndeplinite aceste condiții solicitându-se, în subsidiar, achitarea inculpatei în baza art. 17 al. 2 C.p.p. rap. la art. 19 din Legea 255/2013.

            Aceste motive au fost extinse cu ocazia susținerilor orale în cadrul dezbaterilor precum și a concluziilor scrise, când în plus s-au arătat următoarele:

– Lipsește vinovăția ca și element constitutiv al infracțiunii (element al laturii subiective)

S-a arătat că inculpata, semnând contractele în discuție, nu a realizat că săvârșește infracțiunea de conflict de interese. Textul de lege face referire la funcționarul public iar inculpata nu avea calitatea de funcționar public conform Legii 188/1999, nu depunea declarații de avere și interese astfel cum se întâmpla în cazul persoanelor cu funcții de conducere din Societatea Română de Radiodifuziune, ceea ce i-a întărit convingerea privind lipsa acestei calități.

De asemenea, cu referire la factorul volitiv, s-a arătat că inculpata nu a dorit și nici nu a adus atingere relațiilor de serviciu în condițiile în care serviciile prestate au fost de cea mai înaltă calitate și sub prețul pieței. De altfel, ulterior momentului în care a aflat că ar putea exista o potențială problemă de conflict de interese, contractele încheiate între Societatea Română de Radiodifuziune și …au fost semnate pe valoare 0 lei, aspect care demonstrează atât lipsa intenției cât și inevitabilitatea încheierii contractelor cu soțul inculpatei.

În raport de acestea, s-a susținut că lipsește factorul intelectiv și volitiv în comiterea faptei de conflict de interese, impunându-se achitarea în baza art. 16 al. 1 lit. b C.p.p..

– Lipsește urmarea imediată ca element constitutiv al infracțiunii

În raport de reglementarea dată infracțiunii conform Codului penal din  1968, aceasta ar presupune o periclitare a relațiilor de serviciu, urmare care trebuie dorită de făptuitor sau acceptată de acesta, legea instituind o prezumție a producerii acestei urmări în cazul infracțiunilor de pericol. Prezumția nu este una absolută ci relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară. În speță, inculpata nu a dorit și nu a adus atingere relațiilor de serviciu – serviciile au fost de cea mai înaltă calitate, nu s-a produs nici un prejudiciu ba chiar s-a adus un plus valoare acestor contracte.

Față de aceasta, s-a arătat că faptele comise de inculpată au fost realizate în interesul unității în care aceasta lucrează, iar nu împotriva acestui interes ceea ce duce la concluzia inexistenței urmării imediate a faptei.

În apel, inculpata nu a fost audiată, prevalându-se de dreptul de a nu da declarații. De asemenea, în cauză nu au fost administrate alte mijloace de probă.

Verificând sentinţa atacată pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea reţine că apelul formulat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:

Situația de fapt expusă în rechizitoriu și reținută de instanță a fost stabilită în mod corect, pe baza ansamblului probator administrat în cauză. De altfel, această situație nu a fost contestată de inculpată nici în fața primei instanțe și nici în apel, apărările formulate vizând fie nerealizarea trăsăturilor esențiale ale infracțiunii prin lipsa vinovăției și, în subsidiar, a pericolului social specific infracțiunilor, fie neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de conflict de interese rezultând din lipsa urmăririi periculoase (componentă a laturii obiective a infracțiunii) precum și din lipsa vinovăției.

            În raport de aceste susțineri Curtea reține următoarele:

            (1) Raportându-se la prevederile Codului penal din 1968, inculpata a susținut lipsa vinovăției rezultând dintr-o eroare de fapt, respectiv eroarea asupra unei norme extrapenale.

Cu titlu prealabil, Curtea arată că, în prezent, art. 15 Cp precizează trăsăturile esențiale ale infracțiunii într-o formă relativ diferită reținând că infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o în timp ce art. 17 Codul penal din 1968 făcea referire la fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală. Sub imperiul acestei vechi reglementări, existența unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei (astfel cum ar fi eroarea de fapt invocată în speță) era reținută ca având efect asupra vinovăției, în timp ce în prezent imputabilitatea reprezintă o condiție separată pentru existența unei infracțiuni, eventuala reținere a erorii asupra unei norme extrapenale (recunoscută în prezent expres prin art. 30 al. 4 Cp) conducând la nerealizarea unei alte trăsături esențiale a infracțiunii, diferită de vinovăție.

            Această distincție este una mai mult teoretică în speță deoarece în ambele cazuri concluzia ar fi că fapta nu constituie infracțiune, cu consecința achitării făptuitorului (temeiul achitării fiind însă distinct, respectiv art. 16 lit. b sau 16 lit. d C.p.p.)

            În speță însă, în opinia Curții, nu se poate reține existența cauzei de înlăturare a caracterului penal al faptei/ cauzei de neimputabilitate invocate.

            Astfel, inculpata a invocat faptul că nu putea cunoaște faptul că este funcționar public în sensul legii penale, fiind în eroare asupra unei dispoziții extrapenale, respectiv art. 1 din Legea 41/1994.

            Similar primei instanțe, Curtea constată că noțiunea de funcționar public era definită la momentul comiterii faptelor de art. 147 al. 1 Codul penal din 1968 în conformitate cu care prin funcționar public se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent de cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145.  Art. 145 încadrează în noțiunea depublic tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public…serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

            Susținerile inculpatei privind faptul că nu avea posibilitatea de a cunoaște că Societatea Română de Radiodifuziune se încadrează printre instituțiile/serviciile enumerate de art. 145 Codul penal din 1968 nu pot fi primite, fiind de notorietate pentru orice persoană, chiar și fără nici un fel de cunoștințe juridice, că o societate de radio cu o acoperire națională, care primește fonduri de la bugetul de stat și pentru care există obligația achitării unei taxe poate fi încadrată ca și instituție publică sau societate care realizează un serviciu public. În opinia Curții cunoașterea sau nu a dispozițiilor art. 1 din Legea 41/1991 nu prezintă relevanță, conform celor expuse mai sus inculpata având suficiente date pentru a realiza că își desfășoară activitatea într-o unitate dintre cele prevăzute de art. 145. Mai mult, ținând cont de durata în timp în care inculpata și-a desfășurat activitatea în cadrul Societății Române de Radiodifuziune, poziția sa în cadrul acestei instituții precum și data de la care este în vigoare Legea 41/1994 este greu de crezut că aceasta nu a avut cunoștință că unitatea este definită ca fiind un serviciu public autonom.

            Prin urmare, nu se poate reține eroarea invocată (respectiv eroarea asupra unei dispoziții extrapenale) și, pe cale de consecință, nu este justificată invocarea lipsei vinovăției ca și trăsătură esențială a infracțiunii sau (din perspectiva Noului Cod penal) existența unei cauze de neimputabilitate.

            (2) Cu privire la nerealizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de conflict de interese, Curtea va avea în vedere că atât art. 253¹ Codul penal din 1968 cât și art. 301 Cp reglementează infracțiunea de conflict de interese într-o formă similară, incriminând fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act sau participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă sau un afin până la gradul II inclusiv.

            Prin urmare, sub aspectul laturii obiective, infracțiunea presupune acțiunea unui funcționar public concretizată în îndeplinirea unui act sau luarea unei decizii care a condus la obținerea unui folos material pentru una dintre persoanele indicate în textul legal amintit. În speță, există astfel de acțiuni ale inculpatei care, în calitate de reprezentant al Societății Române de Radiodifuziune și în exercițiul atribuțiilor de serviciu, a încheiat contracte al  căror beneficiar a fost soțul său, numitul ….., acesta fiind remunerat cu sumele indicate în cuprinsul sentinței apelate.

            Această situație nu a fost contestată de inculpată care însă a invocat că nu s-a produs urmarea periculoasă prevăzută de lege în cazul acestei infracțiuni, respectiv atingerea adusă relațiilor de serviciu. S-a admis că se instituie o prezumție a producerii unei astfel de urmări în cazul infracțiunilor de pericol, însă această prezumție poate fi înlăturată. Or, în cazul de față  inculpata nu a dorit să aducă o astfel de atingere relațiilor de serviciu și în fapt  nici nu s-a produs această urmare ținând cont de faptul că serviciile angajate și prestate au fost de cea mai înaltă calitate, nu a existat nici un fel de prejudiciu, mai mult serviciile fiind contractate sub prețul pieței.

            Curtea reține că, în ceea ce privește faptul că inculpata nu ar fi dorit să aducă atingere relațiilor sociale protejate, acest lucru privește latura subiectivă a infracțiunii, urmând a fi analizat la capitolul respectiv.

            În ceea ce privește urmarea socialmente periculoasă, Curtea împărtășește opinia exprimată în sentința apelată vizând faptul că infracțiunea de conflict de interese este o infracțiune de pericol. Deși legea face referire și la un rezultat concret – realizarea unui folos material de către persoanele enumerate de textul de lege, este vorba de o condiție privind elementul material al infracțiunii și nu vizează rezultatul ca și componentă distinctă a laturii obiective a infracțiunii.

            Pe cale de consecință, fiind vorba de o infracțiune de pericol, urmarea prevăzută de lege vizează o stare de pericol pentru valorile sociale protejate de lege, în speță cele privind îndeplinirea atribuțiilor de serviciu care presupun deplina obiectivitate în exercitarea acestora. Or, în raport de acestea, nu prezintă relevanță susținerile apărării privind faptul că încheierea contractului în discuție a fost una care a adus beneficii instituției reprezentate de inculpată, urmarea prevăzută de lege vizând posibilitatea perceperii de către alte persoane a faptului că alegerea lui ….. s-a datorat legăturii de ordin personal pe care acesta o are cu inculpata. O astfel de urmare rezultă în mod direct din materialitatea acțiunii, astfel că nu se poate primi susținerea privind lipsa producerii urmăririi periculoase prevăzute de lege.

            Cu referire la lipsa vinovăției sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, Curtea va avea în vedere că pentru existența infracțiunii este necesar ca făptuitorul să fi acționat cu intenție directă – ceea ce presupune prevederea și urmărirea producerii urmării periculoase sau cu intenție indirectă – când făptuitorul a prevăzut urmarea faptei sale, acceptând posibilitatea producerii acesteia deși nu a urmărit-o în mod direct.

            Prin urmare, vinovăția presupune, astfel cum s-a și invocat în cadrul motivelor de apel, existența atât a unui factor intelectiv, concretizat în posibilitatea cunoașterii consecințelor acțiunilor sale, cât și volitiv, ceea ce implică libertatea de acțiune a făptuitorului.

            În cazul de față, inculpata a încheiat în deplină cunoștință contractele cu soțul său, cunoscând toate datele necesare pentru a putea lua hotărârea privind modul în care va acționa și beneficiind totodată de libertate de acțiune. Deși a urmărit un alt rezultat, neprevăzut de legea penală (încheierea unor contracte prin care atât Societatea Română de Radiodifuziune cât și cealaltă parte contractantă, soțul său, numitul ….., să dobândească anumite beneficii), aceasta a prevăzut și acceptat posibilitatea de a se crea o percepție a lipsei sale de obiectivitate la momentul încheierii acestor contracte, prin prisma relațiilor de ordin personal existente cu partea cocontractantă.

Susținerile inculpatei privind imposibilitatea prevederii rezultând din necunoașterea calității sale de funcționar public au fost deja analizate de Curte, la capitolul privind vinovăția ca și trăsătură esențială a infracțiunii, neprezentând relevanță sub aspectul analizat în prezent.

În raport de toate acestea, Curtea constată că există vinovăția ca și componentă a laturii subiective a infracțiunii, astfel cum în mod corect s-a reținut prin sentința apelată.

            (3) În ceea ce privește solicitarea formulată în subsidiar privind aplicarea art. 18¹ din Codul penal din 1968, Curtea reține că acesta prevede că nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală daca aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Pentru stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei infracţiuni al. 2 al aceluiaşi articol prevede ca este necesar să se ţină seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

            În speță, s-a invocat faptul că soțul inculpatei, ….., colaborează de o lungă perioadă de timp cu Radiodifuziunea Română (încă din anul 1983), anterior angajării inculpatei în societate, valoarea altor contracte încheiate cu Societatea Română de Radiodifuziune este mult mai mare decât cea a contractelor semnate de soția sa, alegerea sa a fost determinată de profilul profesional unic, în plus contractele semnate fiind necesare. Cu referire la scopul urmărit, s-a arătat că nu a rezultat o îmbogățire fără justă cauză și nu s-a produs un prejudiciu unității. Au fost invocate și circumstanțele de ordin personal ale inculpatei care este o persoană fără antecedente penale, un profesionist reputat în domeniile în care activează, preocupată de perfecționarea profesională. În raport de toate acestea, s-a susținut că ar fi îndeplinite condițiile pentru a se reține că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

            Fără a ignora aceste date, Curtea consideră că trebuie să se aibă în vedere, sub aspectul modului de săvârșire a faptei, și durata în timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, respectiv un interval de 7 ani, precum și numărul relativ mare de contracte încheiate în acest interval de timp, această repetabilitate conducând la concluzia unui pericol mai ridicat al faptei. În ceea ce privește scopul urmărit, deși în mod direct inculpata nu a urmărit o afectare a relațiilor de serviciu, nu este mai puțin adevărat că încheierea a multiple contracte cu soțul este de natură a afecta încrederea în obiectivitatea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Înșiși susținerile apărătorului din fața instanței de apel privind faptul că inculpata avea cunoștință de calitățile profesionale deosebite ale soțului său vin să demonstreze că, prin prisma relațiilor personale existente, este posibil ca soțul inculpatei să fi fost ales în detrimentul altor persoane necunoscute acesteia. Chiar dacă numitul ….. ar avea în mod real calități profesionale deosebite care l-ar fi făcut să obțină încheierea contractelor în discuție și în ipoteza semnării lor de altă persoană și nu de inculpată, prezintă relevanță percepția publică, inclusiv cea existentă în cadrul Societatea Română de Radiodifuziune, cu privire la lipsa obiectivității inculpatei în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu. O astfel de situație, întinsă pe o lungă perioadă de timp, este incompatibilă cu constatarea unei atingeri minime a valorilor sociale ocrotite de lege.

            Față de acestea, în mod legal și temeinic s-a constatat că fapta reținută în sarcina inculpatei există, a fost săvârșită de inculpată,  îi este imputabilă și realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de conflict de interese.

            Pe cale de consecință, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. Curtea va respinge ca nefondat apelul inculpatei împotriva sp. nr. 387/08.06.2015 pronunțată de Judecătoria sector 1 București în dosarul cu numărul de mai sus pe care o va menține.

            În baza art. 275 al. 2 C.p.p. va obliga apelanta – inculpată la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

 PENTRU ACESTE MOTIVE

 ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

            În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul  formulat de inculpata ….. împotriva sentinţei penale nr. 387/08.06.2015 pronunţată de Judecătoria sector 1 București  în dosarul cu numărul de mai sus pe care o menține.

            În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă apelanta – inculpată la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

            Definitivă.

            Pronunţată în şedinţă publică, azi, 17.12.2015.

Deocamdată atât !

Va urma!

În slujba voastră și a interesului public,

AV Moise