Astăzi, 3 mai 2016, de ziua mondială a libertății presei, a fost lansat raportul FreeEx privind libertatea presei în România.

Vă prezentăm câteva extrase din acest raport ce privesc Radioul public.

pag. 59

Justiția stabilește că SRR intră sub incidența Legii nr. 544/2001

Tribunalul București a pronunțat în 2015 două sentințe prin care obligă SRR să facă publice informații solicitate de Sindicatul Unit al Salariaţilor – Radio România (SUS–Radio România), structură membră a FRJ MediaSind^[1]. Într-unul dintre dosare, instanța a obligat SRR și la plata a 2000 de lei cheltuieli de judecată către SUS-Radio România. Informațiile solicitate vizau o statistică anuală a numărului de angajați^[2], numărul de membri ai Sindicatului Liber al Lucrătorilor din SRR, dacă SRR reținuse, pe statele de plată ale salariilor, cotizații sindicale în favoarea Sindicatului Național al Jurnaliștilor Partener Media etc.^[3].

Sindicatul Unit al Salariaţilor – Radio România (SUS–Radio România) a mai câștigat un proces și cu Banca Națională a României (BNR). Tribunalul București a decis că BNR trebuie să furnizeze informațiile solicitate în 2014 de SUS-Radio România^[4], respectiv câte medalii/monede aniversare „85 de ani de la înființarea Societății Române de Radiodifuziune” a emis BNR în 2013; câte medalii/monede aniversare „85 de ani de la înființarea Societății Române de Radiodifuziune” a cumpărat SRR; care a fost prețul de vânzare către SRR^[5].

^[1]  Dosarul nr. 16738/3/2014 + Hotărârea 2285/2015  31.03.2015; Dosarul nr. 26377/3/2013 + Hotărârea 3021/2014  22.04.2014

^[2]  „SUS Radio Romania a mai castigat un proces pe Legea 544/2001!”, susromania.wordpress.ro, 1 aprilie 2015.

^[3]  „SUS Radio România a mai câștigat încă două procese în temeiul Legii 544/2001!, susromania.wordpress.com, 15 aprilie 2015.

^[4]  Tribunalul București. Secția a II Contencios administrative și Fiscal. Dosar nr. 11820/3/2014 Hotarâre  2549/2015  07.04.2015

^[5]  „SUS Radio România a mai câștigat încă două procese în temeiul Legii 544/2001!, susromania.wordpress.com, 15 aprilie 2015.

pag. 77-78

Radioul public

În contrast cu televiziunea publică, radioul public se află într-o situație foarte bună, atât din punct de vedere economic, cât și al poziționării pe piață. Radio România Actualități se situează pe locul doi la nivel național, cu aproape 2 milioane de ascultători zilnic^[1]. Postul Antena Satelor și canalele regionale ale SRR au și ele audiențe importante. SRR a raportat pentru 2014 un profit de 7,7 milioane lei (aprox. 1,6 mil. euro).

Campanie SRR împotriva modificării Legii nr. 41/1994

O campanie declanșată de SRR a născut puternice controverse, unii jurnaliști acuzând intențiile manipulatorii ale conducerii, iar CNA a sancționat cu somație respectiva campanie. Această campanie s-a declanșat după ce preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin (PSD), a depus în februarie 2016 un proiect de modificare a Legii nr. 41/1994 a cărui principală prevedere este separarea funcțiilor de președinte și director general la televiziunea și radioul public.

Campania a fost construită sub sloganul „Salvați radioul public” și a constat într-o serie de spoturi cu mesaje, plus emisiuni dedicate acestui subiect. Campania a încercat să inducă ideea că radioul public ar fi amenințat de modificările legislative propuse în contextul situației dezastruoase de la televiziunea publică și a scos în evidență situația financiară bună a instituției și audiențele foarte bune înregistrate.

La o dezbatere Frontline despre situația TVR ce a avut loc în martie 2016, mai mulți jurnaliști SRR au vorbit la adăpostul legii avertizorului public despre presiunile din instituție și au acuzat conducerea SRR că a demarat această campanie ca să blocheze orice schimbare la SRR. În cadrul dezbaterii, realizatorul de emisiuni SRR, Alexandru Rusu, a acuzat persoanele din conducerea SRR că ”se ascund după rezultatele contabile și astfel scapă de orice dezbatere publică”.^[2] Un jurnalist a adus acuzații de cenzură: „ni s-a impus la camera știrilor să dăm pe post știri care nu respectă propriile noastre standarde”^[3].

Jurnaliștii avertizori au reclamat faptul că li s-a impus să difuzeze știri care „nu respectă propriile noastre standarde, adică citarea unei surse” și care au ignorat complet celelate opinii exprimate în spațiul public față de modificarea legii de funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune. Opinia inițiatorului proiectului de modificare a legii nu a fost prezentată^[4].

Campania împotriva modificării legii a cuprins și așa-zise dezbateri în cadrul cărora s-a prezentat exclusiv un punct de vedere, împotriva modificării legii. Printre persoanele invitate să exprime acest punct de vedere s-au numărat șeful Federației Crescătorilor de Bovine sau președintele asociației Pro Agro.

CNA a sancționat SRR pentru lipsa imparțialității în dezbaterile pe care le-a avut pe post. Sancțiunea pentru postul public de radio a vizat doar emisiunile de dezbatere, dar nu și spoturile radio^[5]. SRR a modificat spoturile, eliminând expresia „Nu distrugeți Radio România”.

În cadrul audierilor care au avut loc la CNA pe marginea acestei campanii, Mihaela Platon, reprezentanta unui sindicat din Radio România, a vorbit despre presiunile și abuzurile conducerii împotriva celor care se opun acesteia: „Cine nu aplaudă realizările managementului actual este înlăturat. (…) Și eu, și colegi de-ai mei suntem convocați în comisii disciplinare. Unele sunt făcute pe baza unor delațiuni din partea unor persoane cel puțin controversate (…) Noi trebuie să răspundem, suntem sancționați.”^[6]

Reprezentanții SRR au negat în cadrul audierilor acuzațiile de cenzură și au sesizat Consiliul de Onoare al SRR să analizeze dacă acuzațiile făcute în spațiul public au o bază reală.^[7] De asemenea, conducerea SRR a pretins că nu proiectul de lege inițiat de Georgică Severin era obiectul campaniei, ci un altul, care își propunea eliminarea obligativității taxei radio-TV.

Probleme administrative

Mai mulți salariați au reclamat abuzuri administrative ale conducerii, fie public, fie sub protecția anonimatului.

Un jurnalist de la Radio Cluj, Vasile Luca, a fost concediat după ce a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu situația unui salariat al SRR despre care susține că ar fi încasat un salariu consistent fără a depune o activitate. Salariatul respectiv ar fi fost Debreczeni Hajnal, consilier de presă al președintelui UDMR, Kelemen Hunor.

La scurt timp după ce a depus această plângere, lui Luca i s-a desfăcut contractul de muncă pentru că a avut o colaborare cu postul de televiziune Agro TV. Luca susține că acest contract se încheiase cu opt luni înainte și că materialele produse de el erau redifuzate de postul de televiziune la momentul demiterii^[8]. Debreczeni Hajnalka și-a dat demisia de la Radio Cluj după ce plângerea lui Vasile Luca a fost înregistrată la DNA.

Au continuat să curgă sentințele privind incompatibilitea unor persoane cu funcții de conducere. Curtea de Apel a decis că Dumitru Radu Dobriţoiu, membru al Comitetului Director al SRR, s-a aflat în situaţie de incompatibilitate, întrucât deţine simultan, începând cu data de 3 iulie 2012, „calitățile de membru al Comitetului Director al S.R.R. și persoană fizică autorizată în cadrul DOBRIȚOIU N. RADU – COSTIN PERSOANĂ FIZICĂ, încălcând, astfel, dispozițiile art. 84, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003”.

Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o definitiv pe Oltea Şerban-Părău (managerul Centrului Cultural Media Radio România şi director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio) la un an cu suspendare pentru conflict de interese. Agenția Națională de Integritate  a constatat existența conflictului de interese în materie administrativă și penală în data de 3 aprilie 2014, în urma sesizării Sindicatului Unit al Salariaţilor Radio România. ANI a considerat că Oltea Şerban-Părău a avut un interes personal de natură patrimonială (respectiv mărirea patrimoniului familiei sale prin obținerea de către soțul său a unor beneficii bănești), în perioada 31 august 2006 – 8 august 2013, atunci când a aprobat și semnat un număr de 63 contracte de cesiune a drepturilor de autor și de cesiune a drepturilor conexe, încheiate de Societatea Română de Radiodifuziune cu soțul doamnei Părău, Oprina Virgil-Vasile.  Valoarea totală a contractelor încheiate a fost de 55.147 de lei.

Comitetul Director al SRR a decis în iunie 2014 să interzică persoanelor din afara instituţiei dreptul de a candida pentru locurile prevăzute de lege în Consiliul de Administraţie, ca reprezentanţi ai salariaţilor şi, totodată, ai societăţii civile. În data de 5 iunie 2015, Curtea de Apel București a anulat rezultatul alegerilor pentru cele două locuri destinate reprezentanților salariaților în Consiliul de Administrație al SRR organizat în data de 3 iunie 2014. Hotărârea judecătorească a fost atacată de SRR, astfel încât persoanele care au fost alese pe respectivele locuri în 2014 continuă să fie membre ale Consiliului de Administrație al SRR.

^[1]  Studiul de Audienţă Radio realizat de IMAS–Marketing şi Sondaje SA şi GfK România, 2015

^[2]  „ACUZAȚII în Radio România: «ni s-a impus să ducem o campanie falsă: Salvați radioul public»”, Iulia Bunea, Paginademedia.ro, 16.03.2016

^[3]  Ibidem

 ^[4]  Ibidem

^[5]  „Radioul Public, somat public pentru lipsa de imparțialitate în campania «Nu distrugeți radioul»”, Iulia Bunea, Paginademedia.ro, 05.04.2016

 ^[6]  „UPDATE Verdictul CNA in cazul acuzatiilor de cenzura, manipulare si «stalinism» la Radio Romania: o somatie”, de C.I. , HotNews.ro, 5 aprilie 2016

 ^[7]  Ibidem

 ^[8]  „Vasile Luca a fost dat afara de la Radio Cluj, dupa ce a reclamat la DNA ca protejata UDMR, Debreczeni Hajnal, este angajata ilegal pe un salariu de 9.000 de lei”, Ioana Oros, Ziar de Cluj, 28.05.2015

…..

Concluzii:

Măsura prin care conducerile TVR și SRR au interzis candidaturile unor persoane din afara instituției pentru locurile din CA rezervate reprezentanților salariaților au fost invalidate de justiție.

Instanțele au confirmat deciziile prin care Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa stării de incompatibilitate în cazul mai multor membri ai structurilor de conducere ale SRR și TVR.

Recomandări către mediul politic:

Modificați legea de funcționare a serviciilor publice pentru a evita repetarea dezastrului în care se află TVR.

Nu mai numiți în funcțiile de conducere persoane care au colaborat cu Securitatea, care au CV politic sau care sunt susceptibile a fi în situații de incompatibilitate.

Renunțați la pornirile autoritare de a controla instituțiile publice de media.

Asumați-vă riscul de a propune și vota măsuri impopulare pentru a salva televiziunea publică.

Recomandări către conducerile TVR/SRR:

Respectați salariații și drepturile acestora.

Respectați misiunea publică prin modul în care alcătuiți grilele de programe.

Fiți transparente. Transparența aduce credibilitate, iar credibilitatea aduce audiență.

Țineți cont de deciziile Comisiei de etică și arbitraj.

Aici puteți citi întreg Raportul FreeEx 2015.

AV Moise