Cornel Udrea este un neobosit scriitor (are peste 100 de cărți scrise) dar și un om al cetății.

Ieșirea la pensie nu l-a determinat pe mestrul Cornel Udrea să-și vadă de treburile lui personale și familiale ci a rămas același vajnic apărător al drepturilor celorlalți și al Radioului public.

Vă redăm, în continuare, scrisoarea deschisă pe care am primit-o din partea acestuia și care este destinată lui Ovidiu Miculescu – Președintele-Director general al Societății Române de Radiodifuziune:

”Domnule Preşedinte, Director, General Ovidiu Miculescu

Tot vorbind eu de unul singur, în scris şi oral, cu majuscule, am adunat material pentru o carte alba-neagra despre cum şi mai ales despre ce. Prima parte a acesteia este un eseu care-l va mulţumi pe narcisistul ce mă locuieşte şi va nemulţumi pe aceia despre care fac amintire şi veşnică amintire.

Al doilea capitol conţine şi adresările făcute dumneavoastră şi domnului viceprim-ministru Vasile Dâncu, referitor la scoaterea din circuitul audienţei a celui mai important studio teritorial de radio public, aici numit, în continuare, Radio Cluj, pentru că aşa s-a fixat acesta, ca o deprindere socială, în conştiinţa ardelenilor. Cu această carte mă voi plimba prin Transilvania şi nu numai. Nici nu bănuiţi câte mii de oameni mă cunosc în ţara asta, ca ziarist şi scriitor, preşedinte de festivaluri, realizator şi prezentator de spectacole culturale. Desigur, din parte-mi se vor aştepta la oareşce umor, însă îi voi dezamăgi, dar va fi cu folos.

Această carte va cuprinde şi opinii ale elitei transilvane, dar şi a oamenilor de rând, nu demult beneficiari ai postului de Radio Cluj despre sabotajul cultural comandat şi practicat la Radio Cluj, dar şi la celelalte studiouri regionale. Cartea se va numi, un demiplagiat, CIOCOII VECHI. ŞI NOI, CEI DE LA PUTERE.

Până atunci, daţi-mi voie să mă aşez şi eu la coada celor care vă felicită, cur-tenii, cu ocazia prilejului de amânare a amânării amânate, pe care a-ţi mafaldit-o în urmă cu câteva zile. Cu acest prilej al ocaziei, vă rog respectuos şi în poziţie de drept, să-mi împrumutaţi şi mie placheta omagială ce aţi primit-o când Radio Cluj a împlinit 60 de ani de existenţă, să-mi trag un selfie, pentru a-mi convinge nepoţii că am lucrat la Radio Cluj şi eu, dar nu ca fochist. Noi, cei care am făcut din Radio Cluj o Şcoală Ardeleană Radio, în inima Transilvaniei, nu am primit-o, fiindcă aşa a vrut sistemul muscular al managerului Bogdan Roşca, cel care, sub dulcea dumneavoastră oblăduire, a reuşit câteva lucruri şi fiinţe, de-ţi stă ceasul de la Universitate.

Pe dumneavoastră nu vă cunosc personal, şi nici accelerat. V-am văzut o singură dată, la o tele-nesemnificaţie, când aţi folosit un citat prezidenţial, adică aţi tăcut competent despre ceea ce discutau ceilalţi din platou. V-am aşteptat la Târgul de Carte „Gaudeamus” de la Cluj. Nici la Oradea, la „Gaudeamus”, se pare că nu veţi fi prezent. La aniversarea a 60 de ani de Radio Cluj nu aţi fost. Probabil aveţi alte preocupări majore (pescuit, lego, construcţia de piramide, edificarea unui arc de triumf) şi de aceea sunteţi o prezenţă atât de rară, nu numai între radiofonişti, dar şi între bieţii beneficiari, plătitori de taxă radio, care doresc să vă vadă şi să vă audă, plini de speranţe umede.

Să revenim la băiatu’. De când se află în fruntea bucatelor, la Radio Cluj, acolo s-au întâmplat nişte lucruri unice, care stârnesc, în orice caz, uimire, tristeţe şi adrenalină:

1. Din noua grilă de programe au dispărut în totalitate emisiunile literare, de critică şi istorie literară, momentele poetice, lecturile literare, interviurile cu oameni de artă şi cultură, cu oameni de ştiinţă, materiale aniversare despre personalităţi transilvane, emisiunile de divertisment, rubricile de umor, adaptările după clasici. Vocaţia culturală a instituţiei, altădată brandul acesteia, a fost anihilată.
2. Şapte oameni de valoare, redactori de specialitate, au plecat din Radio Cluj, dincolo de motivaţia curentă existând şi dorinţa de a scăpa de atmosfera toxică, de teamă şi incertitudine, de depersonalizare profesională, de arbitrariu ale aceluiaşi individ amintit.
3. SRR este implicată în mai multe procese cu angajaţi ai Radio România Cluj, avându-l ca pârât pe Bogdan Roşca, cu urmările unor decizii ale acestuia. Până acum, SRR are de plătit 34.000 lei ca urmare a proceselor pierdute. SRR foloseşte case de avocatură, ceea ce Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 interzice. Din ce fonduri sunt platite Casele de avocatura implicate in procese cu salariatii SRR ?
4. Nici o emisiune în limba maghiară nu a ieşit din grila de programe şi nici nu a suferit modificări. Nici un redactor din această secţie nu a plecat din instituţie. Programele secţiei maghiare reprezintă vârful de audienţă la Radio România Cluj, lucru nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani.
5. Audienţa programelor la Radio România Cluj, cele în limba română, se află la cea mai scăzută cotă de audienţă.
6. Într-o oră de emisie în limba română se transmit doar 2 piese muzicale româneşti.
7. Sala de spectacole „Vasile Rebreanu” este folosită anual în proporţie de 14% pentru activităţi specifice: spectacole pentru copii, spectacole folclorice, în rest se află în hibernare, sau este închiriată unor culte religioase.
8. Situaţia generală a corespondenţilor locali este una gravă. Amănunte se pot obţine chiar de la aceştia, fie plecaţi din dispozitiv, fie implicaţi în procese cu SRR, ori marginalizaţi, ca voce şi text, în economia programelor cotidiene.
9. Acelaşi arbitrar se regăseşte în evaluările profesionale, în neplata orelor suplimentare, dar şi în grila de salarizare şi în premierile efectuate.
10. Cele două organizaţii sindicale (la nici 100 de salariaţi), prin liderii lor obedienţi în totalitate, nu au soluţionat nici un conflict de muncă, nu i-au ajutat pe sindicalişti să-şi soluţioneze aceste probleme.
11. Nu s-a întocmit nici un proces regresiv de analiză a pieţei media radio, pentru a se putea face faţă concurenţei, în bune condiţii, având în vedere rigorile pe care le implică statutul unui post de radio public.
12. Nu s-a activat grila Nielsen de analiză a pieţei media, astfel că audienţa a scăzut şi este în continuă scădere, iar golurile lăsate de plecarea unor redactori sunt acoperite prin efortul suplimentar, cu implicare fizică nemijlocită a celorlalţi redactori din instituţie.
13. Publicitatea personalizată, marketingul ofensiv în tot teritoriul sunt inexistente, iar mapa publicitară, una depăşită, neatractivă, şi astfel nelucrativă.

       Cornel Udrea ”

Se pare că în zilele următoare vom mai avea și alte scrisori de la Cluj, de la maestrul Conel Udrea via susromania.

AV Moise