Joi, 12 octombrie a.c., ora 13, a avut loc ședința extraordinară a Consiliului de Administrație al SRR.  Au fost prezenți la sediul SRR 10 membri iar dl Muraru prin telefon. Andras Istvan Demeter a ajuns pe la ora 18 iar dl Angelo Mitchievici a anunțat că nu poate ajunge fiind plecat la Timișoara.

Foarte interesant este faptul că din partea SLLSRR nu a mai venit dna Nicoleta Viorica Balaci ci l-a trimis ca observator pe domnul Daniel Năstase, acesta nefiind salariat al SRR.

Pe ordinea de zi au figurat următoarele puncte:

A. Proiecte de hotărâri

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea repartizării profitului net înregistrat de SRR la data de 31.12.2016;
2. Proiect de hotărâre privind mandatarea Directorului General al SRR în vederea desemnării reprezentanților SRR pentru demararea negocierii cu partenerii de dialog social reprezentativi a prelungirii actualului CCM sau încheierii unui nou CCM, la nivel de SRR, după caz.

B. Proiecte de decizii

Nu au fost !

C. Informări

C1. Raport de monitorizare privind stadiul îndeplinirii obiectivelor specifice anuale pentru perioada mai – august 2017;

C2. Oferta editorială a SRR pentru reflectarea campaniei electorale pentru alegerile parțiale din 5 noiembri 2017 (primari în 16 localități și Consiliul local într-o localitate).

D. Diverse/Propuneri ale membrilor CA

D1. Discuţii privind grilele de programe ale posturilor SRR pentru perioada 2017-2018;

D2. Analiza indicatorilor de audienţă pe anul 2017 pentru posturile Radio România şi posturile comerciale.

La punctul A1.

a) S-a discutat și aprobat acordarea participării la profit a salariaților pentru anul 2016, în cuantum de 1.958.712 lei reprezentând 10 % din profitul net de repartizat în cuantum de 19.587.123 lei realizat în anul 2016.

b) Virarea către Bugetul de Stat a sumei de 9.793.562 lei, vărsăminte conform măsurii 1 din Dispozițiile obligatorii (vezi mai jos).

c) Constituirea a unei rezerve de 7.834.849 lei, ca sursă proprie de finanțare.

Dacă aveți curiozitatea să citiți, faceți click pe Participarea la profit si Dispozitia obligatorie a MF 2017.

IMPORTANT:

Salariații care au lucrat 12 luni în anul 2016 vor primi participarea la profit în urma repartizării, în mod egal, a sumei de 1.958.712 lei.

Urmează ca în cel mai scurt timp să fiți anunțați oficial când se va acorda participarea la profit.

La punctul A2.

S-a supus dezbaterii proiectul de hotărâre de CA prin care va fi mandatat Directorul General să numească o echipă care să negocieze cu partenerii de dialog social reprezentativi, prelungirea actualului CCM sau încheierea unui nou CCM, la nivel de SRR, după caz.

Eu am solicitat ca cei doi reprezentanți ai salariaților în CA să putem participa, ca observatori din partea CA, la ședințele Comisiei Paritare.

Cu precizarea că în mandatul 2002-2005 s-a mai aplicat această formulă, dar de acestă dată unii membri ai CA nu au fost de acord, spunând că: ”să nu faceți presiune asupra reprezentanților din partea sindicală”.

S-a respins această propunere.

S-a votat HCA. În mare, cam toți (manageri și sindicate) își doresc prelungirea actualului CCM pentru a nu fi probleme care țin de volatilitatea legislației incidente dar și de posibilitatea modificării Legii 41/1994.

La punctul C1.

Este vorba de obiectivele specifice anuale (OSA) ale compartimentelor SRR, derivate din obiectivele strategice ale CA aprobate prin HCA 201/2015 și din obiectivele operaționale asumate de către menageri, aprobate prin HCA 202/2015, toate aprobate prin Ordinul PDG nr. 331/2017.

Este o chestiune tehnică dar foarte folositoare ca instrument pentru adevărații manageri.

Urmează ca în luna Ianuarie 2018 să primim o analiză a întregului an privind gradul de îndeplinire a OSA 2017 coroborat cu procesul de elaborare a Raportului de Activitate al SRR și cu cel de setare a obiectivelor specifice anului 2018.

La punctul C2.

Fostul președinte al SLLSRR, actualmente producător emisiuni politice la Redacția Informații, dna Daniela Aurelia Ciobanu, a prezentat oferta editorială a SRR pentru reflectarea campaniei electorale pentru alegerile parțiale din 5 noiembri 2017 (primari în 16 localități și Consiliul local într-o localitate). Urmează ca această ofertă să fie trimisă pentru aprobare la CNA.

La punctul D1.

Au fost puse întrebări despre grila de toamnă care a intrat în vigoare înainte de numirea actualului CA al SRR.

Personal am solicitat ca cei doi manageri, de la Radio Constanța și Radio Cluj, să ne informeze cu ce noutăți au venit în noua grilă, având în vedere că cele două posturi teritoriale de radio sunt pe ultimele două locuri în audiența, publicată în luna septembrie 2017.

La RRA, l-am întrebat pe dl Nicu Popescu (înlocuitor al dlui Dan Preda) de ce realizatorii de la Redacția Muzicală nu au acces pe spațiul de emisie al RRA deși alți colegi care sunt încadrați la alte compartmente au emisiuni ? Menționez că nu am dorit să dau nume (acum!) ci am dorit să primesc un răspuns principial.

Dl Nicu Popescu a zis, ceva de genul: ”cei care au dorit s-au mutat la RRA!”, ”noi îi primim!”, etc.

Având în vedere că a lipsit managerul postului nu am vrut să duc discuția mai departe.

Menționez faptul că grilele actuale nu au fost aprobate de noul CA al SRR ci doar de Comitetul Director.

La punctul D1.

Directorul Cristian Savu a adus spre informare o analiza a indicatorilor de audienţă pe anul 2017 pentru posturile Radio România şi posturile comerciale.

Studiul a fost realizat în perioada 24 aprilie – 13 august 2017 și a fost făcut public în data de 4 septembrie 2017.

În acest studiu au intrat toate posturile de radio ale SRR care emit on-air (mai puțin Radio3Net, care emite numai on-line).

Eșantion = 10.100 persoane (urban – 7400 persoane, Rural – 2700 persoane, Bucuresti – 1800 persoane).

Cei interesați pot accesa studiul de audiență 2017 aici.

CONCLUZIE FINALĂ !

Iată ce declara Ovidiu Miculescu:

„Anii 2014–2015 reprezintă cea mai fastă pe­ri­oadă din ultimii 20 de ani ai Societăţii Române de Ra­diodifuziune. Dacă 2014 cre­deam că a fost cel mai bun an din istoria radio­u­lui, se pare că 2015 ne con­trazice. Din punct de ve­de­re financiar, So­cietatea Ro­mână de Radiodifuziune es­te într-un moment fast, a existat un plus de 7,7 mi­li­oane de lei. SRR nu are datorii, credite, nici măcar întârzieri de facturi la plată. Ne finanţăm singuri investiţiile, din 2012 nu mai primim bani de la bugetul de stat“. (Revista 22)

Anul acesta, Miculescu a prezentat Comisiilor de cultură ale Parlamentului rapoartele activitate ale SRR, pentru 2015 și 2016. Ex-PDG bătea monedă pe rezultatele financiare a ultimilor trei ani. Cei mai faști !

De fapt, nu erau rezultate faste, dimpotrivă. Radioul funcționa datorită taxei radio colectată de la populație și de la firme, iar salariații făceau economie la sânge. Economia era făcută de salariații neagreați de către conducerea SRR susținută de o clică obedientă. Ceilalți salariați după ce au fost supuși terorii, discriminărilor, intimidărilor, au strâns cureaua, muncind timorați și frustrați.

Condițiile de muncă au devenit tot mai precare. Sediile Radioului nu au mai fost renovate, nici măcar întreținute iar personalul care se ocupa de curațenie a devenit insuficient (la sediul din Bucuresti mai erau 2 femei de serviciu iar în rest câte o persoana la 2-3 etaje) și foarte prost plătite. WC-urile au instalațiile stricate, învechite, cu lipsuri de material igienico-sanitar, tavanele căzute, birourile îmbâcsite, beneficiind de mobilier din anii 80, rablagit, cu scaune rupte, mocheta tocită și pătată iar prin tâmplarie bate vântul.

Dotarile cu aparatura de specialitate au rămas doar în Planul de investiții, consumabilele aproape că nu mai erau. La secretariate se spunea mereu: “Nu sunt bani!”. Nu mai erau bani pentru hârtie de scris, de dosare, de toner pentru imprimantă, etc.. Personalul redacțional nu avea pusă la dispoziție aparatura de specialitate și nu au beneficiat de serviciile autobazei. Salariile pentru marea majoritate este la limita inferioară a grilei.

S-a apelat la achiziția autoturismelor prin sistem leasing operațional iar după finalizarea contractului mașinile au fost returnate fără ca SRR să aibă dreptul de a le achiziționa. De fapt, doar unii șefi au achiziționat, la preț preferențial anumite mașini care au fost în serviciul SRR și aveau între 36.000 – 50.000 km, în 4 ani de funcționare.

Parcul auto s-a micșorat iar multe mașini au fost puse la dispoziția personală a șefilor. Aceștia au folosit mașinile din dotare după bunul lor plac, pentru interesul personal al familiilor lor (există filmulețe făcute de salariați cu manageri care își duc și aduc copii de la școală cu mașinile și pe cheltuiala Radioului, ori se duc la cumpărături cu soțiile, etc).

 La Tehnic, foarte mulți salariați au fost lăsați la limita de jos a grilei sau chiar sub grilă.

Toate aceste sacificii au avut ca scop PROFITUL.

PROFITUL a fost unul fals!

Miculescu a crezut că în acest fel își poate crea un avantaj de super manager galactic. Acest fals profit a fost realizat cu sprijinul nemijlocit al meșterului economico-financiar Constantin Pușcaș. Ca o figură de stil, salariații Radioului public erau aidoma poporului român care muncea și murea de foame, înainte de 1989, în timp ce Ceaușescu se lauda cu producții record.

Să nu uităm și de cheltuielile de zeci de mii de euro cu Case de avocatură deși SRR nu avea dreptul să angajeze servicii de consultanță juridică iar Serviciul Juridic are în  compunere peste 10 juriști și o Șefă, plătiți cu sume imense de bani conform răspunsului SRR într-un dosar câștigat definitiv în instanță de SUS-Radio România.

Miculescu aproape uitând că menirea și misiunea Radioului public este alta decât aceea de a face profit, în nepasarea celui bogat față de cel sărac, întovărășit cu Pușcaș, a devenit autorul moral a acestei crize economice a Radioului.

Să nu uităm că în timpul mandatului său, cu un Consiliu de Administrație numit politic dar și cu doi reprezentanți ai salariaților obedienți în fața acestuia, taxa radio a fost eliminată.

Acum, va trebui să dansăm dupa clinchetul și regulile impuse de Bugetul de stat.

Pe lângă tot ceea ce v-am spus, nu numai că trebuie să reparăm, dar trebuie să și mergem înainte, să construim.

Aș putea spune că în cazul de față ”beneficiu” = ”sacrificiu” !

AV Moise