Așa cum v-am prezentat succint (vezi aici) cu ceea ce s-a întâmplat la ședința comună a Comisiilor pentru Cultură din Parlamentul României, acum voi detalia câteva aspecte ce țin de SRR.

Prima persoană care a vorbit și a prezentat Rapoartele de activitate a fost d-na. Gradea – PDG la SRTV, după care a urmat dl Georgică Severin – PDG la SRR.

Nu am să mă refer la prezentarea Rapoartelor pentru anii 2017, 2018 și 2019  (care sunt publice) ci la anumite aspecte care au reieșit din discuții, pe marginea acestora.

Camera Deputaților – Comisiile reunite pentru Cultură 4 (@Drepturi de autor: susromania.com)

dl. Georgică Severin, propus de PSD în CA al SRR:

”Atâta vreme cât noi suntem prizonieri, clienți captivi, practic este este singurul furnizor care îți asigură emisia și fără ei nu am exista, …, sincer, tot sunt la sfârșit de mandat, singura soluție logică în toată povestea asta, și o să-mi pun multă lume în cap, este crearea unei instituții care să cuprindă: Radioul public, Televiziunea și Societatea Națională de Radiocomunicații. Pentru că în felul acesta nu s-ar mai plimba bani. Dacă dorim să avem o instituție puternică care să reziste pe piață. Trendul la ora actuală, pe plan european, se poate vedea ușor, este de fuziune din nou. De ce ? Pentru că vedem că radioul se duce în online. Asta însemnă alt gen de costuri, alt gen de produs. Atâta vreme cât fiecare încearcă să se ducă pe o anumită zonă, mă înțelegeți, nu ai cum să unești, …. de exemplu BBC-ul este un întreg. La fel avem toată structura … și la francezi. Și evident, statul român, trebuie să ia o decizie fundamentală, de fiecare dată când am propus-o, mi s-a venit cu argumente de securitate națională, legate de undele scurte, lungi și medii, care reprezintă cea mai mare parte a costului de emisie pe care o plătim la SNR. Dar care din punct de vedere al audienței, …, cu excepția Antenei Satelor, ca să fim foarte onești, este zero, aproape. În consecință, și cu asta închid și vă mulțumesc pentru întrebare, atâta vreme cât noi plătim pentru tot FM-ul din România și nu avem o acoperire senzațională, în multe locuri, aproape aceeași sumă care o plătim pentru undele scurte, iertați-mă, este o problemă de opțiune strategică, nu mai este în grădina Radioului. De fiecare dată când am pus problema mi s-a spus: și dacă românul ăla din Siberia rămâne fără internet și nu ne mai poate auzi! De acord, dar vorbim și de bani. Așa că suma uriașă de buget, rețineți că sunt 40%, bani care vin la SNR, din care 80%, se duc pe aceste frecvențe. Și ca să închid, pentru că am și eu dreptul la acest ultimul cuvânt, și în calitate de fost coleg, doamnelor, domnilor, bugetul Radioului a fost diminuat cu 35 de milioane de lei. Radioul nu poate funcționa în condițiile astea. Suma alocată, însemnă exact salarii + SNR. Nu vorbim de energie electrică, nu vorbim de drepturi de autor, nu vorbim de nimic aici. Ați reușit, nu mă deranjează, acesta este jocul politic, până în iulie nu puteți să faceți o rectificare, găsiți o soluție ca în iulie să dați bani Radioului pentru că altfel, din august, nu va putea plăti la SNR. Și dacă am o satisfacție acuma, e că deschideți un orizont să asigurați funcționarea instituției. Și credeți-mă, nu mi-am dorit și nu-mi doresc să fiu eu cel care, după niște ani în care zic că am adus normalitatea, atmosfera colegială în Radio, să fiu cel care dau afară că nu mai sunt bani, care să fac toate aceste diminuări salariale., fără de care altfel nu se poate. În rest, vă doresc mult succes! Iar Radioul și Televiziunea publică, că ne plac sau nu, să o țină minte toți, sunt singurele servicii trecute în Constituție, nu altele. Mulțumesc!”

dl Bulai – Președintele Comisiei pentru Cultură și Mass-Media de la Camera Deputaților:

”Vă mulțumesc dle Președinte.

Cum văd cei doi Președinți-Directori Generali, pentru că este o oportunitate aparte să vă avem împreună aici în fața Comisiilor reunite, o comasare a celor două instituții pentru o eficientizare a serviciilor. Care sunt comentariile dumneavoastră, pentru un asemenea gând.”

dl Georgică Severin:

”Fuziunea (nu comasarea)!

Eu mi-am spus punctul de vedere puțin mai devreme, dar eu nu aș vorbi de comasare. Aici vorbim de fuziuni de companii. Sunt lucruri diferite! În același timp, trebuie să se-nțeleagă un lucru destul de clar, această fuziune nu se face pentru a pune într-o inferioritate, pentru că asta este spaima în Radio, o spun foarte cinstit, le este frică foarte multor colegi că dacă va fi fuziunea, Radioul va intra într-un plan secundar. Și există riscul ăsta. S-a întâmplat în unele țări. Problema fundamentală pentru care trebuie ca, …, este o variantă de lucru, zic, eu bună, această eventuală fuziune este: 1. Alocarea și eficientizarea resurselor în contextul actual și 2. Înțelegerea de către toți, de la jurnaliști până la ultimul șofer, ca să o iau așa într- o ierarhie, că viitorul se duce în bună parte spre online. Varianta de radio clasică sau varianta de televiziune clasică, devin, hai să nu spunem …, devin complementară informației pe care o obținem cu toții instantaneu. Momentul când aștepți să fie jurnalul la Radio sau telejurnalul la TVR, este un pic îndepărtat. Și atunci, o structură cum ar fi Radioteleviziunea Română, ca să folosesc veche denumirea, este cea care ar permite accesul la o informație garantată. Nu uitați că pe noile Directive europene, va trebui să se plătească informația. Iar în contextul în care de exemplu în Radio, am recreat rețeaua de corespondenți, când am venit mai existau opt sau nouă corespondenți, acum nu este județ ca Radio România Actualități să nu aibă corespondent propriu. Noi putem fi principali furnizori de știre garantată, pentru că cel puțin până acum la Radio nu cred că ați auzit de fakenews, știri aiurea sau știri neverificate. Oamenii ne-au spus: Voi de ce nu ați dat știrea? Pentru că am așteptat să o verificăm din două surse, nu că am citit-o pe un site sau pe facebook. Vă mulțumesc! ”

D-na Maria Țoghină – membru CA al SRR din partea Guvernului:

”Vă mulțumesc. Aș vrea doar o singură precizare, pentru că lucrez în Societatea Română de Radiodifuziune din 1990 și am parcurs toate treptele profesionale, de la cea de operator în cabina de înregistrări, reporter, redactor, producător, Președinte-Director General și membru în Consiliul de Administrație, am trăit momentul în care eram ca tânără angajată în Radio România, încă sub tutela Televiziunii Române, vreau să vă spun un singur lucru, noi nu ne mai dorim acest lucru pentru că Radio România, în momentul în care s-a făcut separația de Televiziune, a rămas cu datoriile și cu toate creditele neperformante. Le-am eficientizat, vreme de cinci ani, am câștigat un loc în piață, suntem lideri pe piață, iar în numele jurnaliștilor de la Radio România, vă rugăm frumos lăsați-ne să ne facem treaba, pentru că muncim și vrem să o facem cu spiritul în care am învățat, pentru viitor și pentru publicul nostru. Vă mulțumesc.”

Dl Bulai:

”V-a deranjat cineva, doamnă ?”

D-na Țoghină:

”Nu, nu, nu, era o chestiune de principiu!”

D-na Săraru – membru CA al SRR, propusă de PSD:

”Stimați parlamentari, vreau să știți că eu am fost foarte mândră că am făcut parte din Consiliul de Administrație, demis acum, (o voce din sală: nu este demis încă!), …, pe cale de a fi demis, Rapoartele au fost respinse. Un Consiliu de Administrație care a făcut performanță, în care toate partidele ne-am înțeles extraordinar de bine, reprezentanții partidelor, ne-am înțeles extraordinar de bine și ne-am pus în slujba acestei societăți fanion, care este Radio România. O societatea care este extraordinară pentru cultura și conștiința acestui popor,  și aș vrea să vă spun un lucru, așa cum spunea doamna senator, poate ar fi fost bine, să ne spuneți să ne dăm demisia. Vă mulțumesc frumos.”

Dl Bulai: Și eu vă mulțumesc pentru aportul dvs..

Dl Moise, vă rog.

Adrian Moise – membru CA al SRR, reprezentant al salariaților:

”Bună ziua domnilor parlamentari. Sunt reprezentantul salariaților în Consiliul de Administrație. Aș vrea să va spun și eu că am asistat în decursul timpului la mai multe dezbateri în Parlamentul României. Aș vrea să va spun doar atât legat de salariații din Radio și de toți cei care muncesc în Radio, având în vedere că verdictul s-a dat sau se va da săptămâna viitoare în plen. În momentul de față, situația financiara este una gravă. A trebuit să împărțim sărăcia, adică banii pe care i-am primit de la bugetul statului. Vreau să vă spun că am fost cel care am propus acum doi ani de zile, să găsim o soluție pe care să o înaintăm Parlamentului României cu privire la finanțarea celor două instituții. Am lucrat si am finalizat o soluție. O să o înaintez Parlamentului. Sperăm, așa cum ați spus, că independența celor două instituții ține și de cum se alocă banii și câți bani vin. Dacă vom avea aceste soluții, atunci lucrurile vor fi în direcția care trebuie. Și vreau să mai adaug încă o singură chestiune. Suntem ultima țară din Uniunea Europeană, vorbesc de Radioul public, pentru că Televiziunea a trecut deja la transmisia digitală, Radioul public din România este ultima țară care nu a trecut la transmisia digitală a semnalului. Anul trecut, în septembrie, s-a aprobat în Parlament pe ultima sută de metri,  prelungirea transmisiei analogice a semnalului. Dacă Parlamentul și Guvernul României nu vor avea în vedere acest lucru, Radioul public ar putea să intre într-o situație foarte gravă. Vă mulțumesc foarte mult. ” 

Dl Bulai:

”Vă mulțumesc și eu, dle Moise. Așteptăm cu interes documentul cu cele două propuneri de care ați vorbit.”

În mare, acestea au fost chestiunile importante pentru salariații Radioului.

Aștept comentariile voastre, decente, privind cele prezentate mai sus.

Cu respect,

AV Moise